Despre apostila...

Ce este apostila?

Apostila este un certificat eliberat de autorităţile competente ale unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga, pentru actele oficiale întocmite în ţara respectivă, care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat semnatar al Convenţiei. Eliberarea apostilei are drept scop autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea utilizării unor acte false în vederea producerii de efecte juridice.

Cum se eliberează apostila ?

Procedura de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi de alte organe de autoritate administrativă din România, care organizează o activitate de interes public, în cadrul unor competenţe stricte stabilite prin lege, se desfăşoară prin intermediul biroului apostilă organizat în cadrul instituţiilor prefectului.

Apostila se semnează de către subprefectul judeţului/municipiului Bucureşti, desemnat prin ordin al prefectului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitate, de una dintre cele două persoane împuternicite prin ordin al prefectului să îl înlocuiască pe subprefect.

Apostila se eliberează de către instituţia prefectului din judeţul în care titularul actului sau soţul/soţia ori o rudă până la gradul II a acestuia are domiciliul/ultimul domiciliu sau din judeţul în care emitentul actului are sediul.

Care sunt actele pentru care se eliberează apostila ?

Principalele categorii de acte pentru care se eliberează apostila sunt următoarele:

1. acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces) ;
2.acte care fac dovada schimbării numelui pe cale administrativă (dispoziţii, certificate emise de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor);
3. certificate privind domiciliul şi cetăţenia;
4. certificate de cazier (judiciar, fiscal etc);
5. certificate pentru evitarea dublei impuneri, certificate de rezidenţă fiscală, adeverinţe de venit etc;
6. acte referitoare la raporturile de muncă/serviciu (stagiul de cotizare etc.);
7. acte de studii (diplome de bacalaureat, diplome de licenţă etc.);
8. acte care dovedesc calificarea într-o meserie (pregătirea profesională obţinută în sistemul de formare profesională pentru adulţi), brevete (de turism etc), certificate (de competenţă a personalului navigant, de traducător în şi din limbi străine, de conformitate pentru calificarea în profesii din domeniul sănătăţii etc);
9. acte cu caracter medical (dovezi de vaccinare, fişe medicale, adeverinţe medicale etc);
10. acte care fac dovada componenţei familiei, cu excepţia livretului de familie;
11. certificate de botez, cununie etc;
12. certificate prin care se confirmă exactitatea sau realitatea unui fapt ori se atestă o anumită calitate în vederea valorificării anumitor drepturi, precum şi adeverinţe prin care se atestă un drept sau un fapt, eliberate în temeiul legii.

Care sunt actele pentru care NU se eliberează apostila ?

Principalele acte pentru care nu se eliberează apostila în cadrul instituţiei prefectului sunt actele de identitate şi paşapoartele, actele emise de autorităţile române care urmează a fi folosite în statele care nu sunt parte la Convenţia de la Haga, iar în această situaţie solicitanţii se vor adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti şi Ministerului Afacerilor Externe, Aleea Alexandru, nr. 24, sector 1, Bucureşti, pentru supralegalizare. De asemenea, actele pentru care nu se eliberează apostila sunt copiile actelor administrative, actele aflate sub semnătură privată, hotărârile judecăoreşti, precum şi livretele de familie.

Despre solicitanţii apostilei

Eliberarea apostilei poate fi solicitată de către titularul actului, de către soţul/soţia titularului actului sau de către o rudă până la gradul II cu titularul actului, iar în acest caz se vor prezenta şi documente care atestă relaţia, dacă aceasta nu rezultă din actul de identitate. De asemenea, eliberarea apostilei mai poate fi solicitată de către o altă persoană fizică, care prezintă procură notarială sau împuternicire avocaţială, sau de către o persoană juridică care a încheiat cu titularul actului un contract având ca obiect realizarea în numele acestuia a procedurilor necesare pentru eliberarea apostilei, prin reprezentant care prezintă delegaţie în acest sens.

În acelaşi timp, solicitanţii pot depune documentele şi prin corespondenţă, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) actul pentru care se solicită eliberarea apostilei este însoţit de celelalte documente necesare;
b) documentele sunt transmise printr-un serviciu de curierat rapid, cu confirmare de primire.

Care sunt documentele necesare eliberării apostilei ?

Pentru ca apostila să fie eliberată, trebuie să depuneţi la sediul instituţiei prefectului următoarele documente :

1. o cerere, indiferent de numărul actelor aparţinând aceluiaşi titular pentru care se solicită eliberarea apostilei; 2. actul pentru care se solicită eliberarea apostilei, în original; 3. dovada achitării taxelor pentru prestarea serviciului de eliberare a apostilei.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre statele semnatare ale Convenţiei de la Haga, despre taxele pe care trebuie să le plătiţi sau dacă doriţi să aflaţi în ce judeţ se află Birourile Apostilă, accesaţi următoarea adresă.

Sursa: MAI

Anularea CASS pentru anumiti contribuabili

Mai multi contribuabili vor beneficia de anularea contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) datorata incepand cu anul 2012 si pana in prezent, se mentioneaza intr-un proiect de act normativ adoptat de Guvern pe 4 februarie 2015. 

 Potrivit acestui act normativ, se anuleaza contributia de asigurari sociale de sanatate datorata incepand cu 1 ianuarie 2012 pana pe 31 ianuarie 2015 pentru sapte categorii de contribuabili:

a) copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca au fost elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenti. Daca au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru aceste venituri, nu se anuleaza contributia;
b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care au provenit  din sistemul de protectie a copilului. Daca au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura, piscicultura si pentru cele acordate in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aceste venituri, nu se anuleaza contributia;
c) sotul, sotia si parintii care nu au avut venituri proprii si care se  aflau in intretinerea unei persoane asigurate, pentru venitul baza de calcul reprezentat de salariul minim brut pe tara;
d) persoanele persecutate politic de fostul regim comunist;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate in baza Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia;
f) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia;
g) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia sau au avut venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

ANAF va emite si va comunica din oficiu decizii de anulare a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru cazurile in care a emis si comunicat decizii de impunere pentru persoanele fizice care, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si evidentelor transmise de CNAS catre ANAF, aveau calitatea de asigurat, fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, se precizeaza in comunicat. Reglementarea se va aplica indiferent daca impotriva deciziei de impunere s-au exercitat ori nu cai de atac.

In cazul in care ANAF a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul CASS, organul fiscal nu va mai comunica decizia de impunere, iar in cazul in care nu a emis-o, nu va mai emite o astfel de decizie.

Persoanele fizice care beneficiau de calitatea de asigurat fara plata CASS si au efectuat plata acestei contributii ca urmare a deciziilor de impunere emise si comunicate de ANAF vor avea dreptul la restituirea sumelor achitate.

Acelasi document prevede ca persoanele fizice care se incadreaza intr-una dintre categoriile mentionate mai sus si care au primit decizii de impunere, dar nu au primit decizia de anulare de la ANAF, beneficiaza de acest drept, la cerere, dupa obtinerea documentului justificativ care atesta calitatea de asigurat fara plata contributiei, eliberat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, se mentioneaza in comunicatul Guvernului.

Anularea CASS vine in conditiile in care mii de minori au primit decizii de impunere pentru plata de contributii sociale de sanatate pentru veniturile obtinute din dobanzile  realizate pentru alocatiile primite de la stat si pe care nu le-au ridicat din conturile bancare.

Situatia s-a datorat unor prevederi neclare din Codul fiscal care nu excludeau in mod specific de la plata CASS persoanele care beneficiaza de asigurare de sanatate fara plata contributiei, cum sunt, spre exemplu, toti tinerii de pana in 18 ani.

Intre timp, Codul fiscal a fost modificat pentru corectarea acestor neclaritati. Astfel, OG nr. 4/2015 care a intrat in vigoare pe 31 ianuarie stabileste explicit categoriile de persoane care scutite de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, precum si categoriile de venituri pentru care nu vor datora contributie.

Noul proiect de lege aprobat astazi de Guvern este complementar OG nr. 4/2015, in sensul ca ordonanta va actiona pentru viitor, in timp ce proiectul de lege vine sa remedieze inadvertentele aparute in trecut, ca urmare a aplicarii OUG nr. 125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, explica Guvernul.

Regularizarea cererii de chemare in judecata in NCPC

Posibilitatea persoanei de a-si valorifica drepturile ori interesele legitime prin concursul justitiei se realizeaza printr-o cerere adresata instantei de judecata – cererea de chemare in judecata.

 

Potrivit art. 194 NCPC

 „Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii;

c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;

d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;

f) semnatura”.

Cererea redactata conform art. 194 NCPC va fi depusa la instanta in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile, este necesar si un exemplar pentru instanta.

Potrivit art. 150, la fiecare exemplar se vor anexa copii certificate pentru conformitate ale inscrisurilor de care partea intelege a se folosi in proces.

De asemenea, se va anexa delegatia avocatiala sau imputernicire in cazul in care cererea a fost facuta prin avocat sau consilier juridic, respectiv mandatar.

In cazul in care cererea este supusa timbrarii, art. 197 stabileste obligatia de a se atasa cererii si dovada achitarii taxelor datorate, netimbrarea sau timbrarea insuficienta fiind sanctionate cu anularea cererii.

Analizand aceste prevederi, se poate observa ca normele care reglementeaza continutul cererii si documentelor anexate nu sunt modificate in esenta lor, ci, mai degaraba, asa cum am aratat si mai sus, fixeaza un cadru mult mai bine conturat decat reglementarea anterioara. Astfel, se remarca faptul ca reglementarea actuala este mai detaliata in ceea ce priveste elementele de identificare a partilor si a reprezentantilor lor legali si conventionali, determinarea obiectului cererii si a mijloacelor de proba.

Un element de noutate il constituie reglementarea procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata.

Din formularea art. 200 se desprinde concluzia ca aceasta procedura reprezinta o etapa prealabila fixarii primului termen de judecata, etapa are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza a indeplinirii cerintelor legale privind continutul si timbrarea cererii introductive.

Astfel, potrivit noului cod, cererea nu va fi automat comunicata paratului ci, la primirea acesteia, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, va verifica daca aceasta indeplineste cerintele prevazute de lege. Cand cererea nu indeplineste cerintele legale, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca modificarile sau completarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii.

In cazul neindeplinirii acestor lipsuri in termenul de 10 zile, instanta prin incheiere, data in camera de consiliu, va dispune anularea cererii in conformitate cu dispozitiile art. 200 alin. 3 NCPC.

Prin urmare, daca potrivit codului anterior, neindeplinirea obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata se putea sanctiona cu suspendarea judecatii, in reglemetarea actuala, neindeplinirea acestor obligatii in termenul prevazut va atrage anularea cererii de chemare in judecata.

Un aspect nelamurit prin dispozitiile art. 200 NCPC priveste problema citarii sau nu a reclamantului la anularea cererii. Se remarca faptul ca, in incercarea de a raspunde acestei probleme, s-au conturat deja doua opinii.

Intr-o opinie, care cunoaste cei mai multi sustinatori, reclamantul nu va fi citat la anularea cererii intrucat sunt incidente dispozitiile din materia necontencioasa potrivit carora citarea partilor este facultativa. Astfel, potrivit art. 532 NCPC, in ceea ce priveste procedura necontencioasa, regula este ca „judecata se va face cu sau fara citare, la aprecierea instantei”. De asemenea, se are in vedere si alin. 6 al art. 200 conform caruia cererea de reexaminare se va solutiona cu citarea reclamantului si, printr-o interpretare per a contrario a alin. 6, ar trebui concluzionat ca, la anularea cererii, nu este necesara citarea.

Intr-o a doua opinie insa, se arata ca citarea este obligatorie avandu-se in vedere disp. art. 153 NCPC, potrivit carora „instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat (…) in afara de cazurile in care prin lege se prevede altfel”.

Consideram justa a doua opinie, pornind de la principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, principiu reflectat in interpretarea art. 153, in sensul ca aceste dispozitii nu disting in ceea ce priveste citarea dupa natura sau caracterul cererii, astfel incat, in situatiile in care legea nu prevede in mod expres ca judecata se va putea face fara citarea partilor, acestea trebuie, in mod obligatoriu, citate.

Mai mult decat atat, consideram ca nu ar trebui recurs la prevederi care reglementeaza procedura necontencioasa. Procedura regularizarii cererii este reglemetata in cadrul Titlului I a Cartii a II-a, Procedura contencioasa, motiv pentru care normele care ar putea fi considerate ca fiind lacunare, este necesar sa se completeze, in primul rand, prin alte norme ale aceleiasi proceduri – procedura contencioasa.

Nu in ultimul rand, nu trebuie pierdute din vedere importanta si scopul citarii – asigurarea posibilitatii partii de a-si exercita dreptul la aparare. Faptul ca incheierea de anulare poate fi atacata printr-o cale de atac specifica, cale de atac in care reclamantul va fi citat, nu acopera lipsirea partii de posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare in fond.

Cu privire la cererea de reexaminare, trebuie spus ca, prin intermediul acesteia, reclamantul va putea cere instantei de judecata, motivat, sa revina asupra masurii anularii. Potrivit art. 200 NCPC, cererea de reexamninare trebuie formulata in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare si se va solutiona „prin incheiere definitiva, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregulatatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. 2”. 

In caz de admitere a cererii de reexaminare cauza se va retrimite completului initial investit.

Art. 201 NCPC, prevede ca judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres prin citatie.

Un alt element de noutate il aduc si dispozitiile alin. 2 ale art. 201 NCPC ce introduc notiunea, folosita si anterior in practica, de „raspuns la intampinare”, instituind obligatia reclamantului de a formula un „raspuns la intampinare in termen de 10 zile” de la comunicarea acesteia, paratul luand la cunostinta de acest raspuns de la dosarul cauzei, neputand solicita un termen de a lua la cunostinta.

Potrivit alin. 3, in termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, sau dupa expirarea termenului de 10 zile, „judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor”.

In concluzie, conform NCPC, primul termen de judecata nu se va mai fixa in mod aleatoriu dupa depunerea cererii de chemare in judecata, intrucat legiuitorul a stabilit un termen fix, de maxim 60 de zile, in cadrul caruia instanta va fixa primul termen de judecata in cauza, dupa ce se va verifica cererea si va fi regularizata conform cerintelor legale si dupa ce se vor indeplini procedurile de comunicare a intampinarii si a depunerii raspunsului la intampinare.

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!



Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Incredintarea minorului care are resedinta obisnuita in strainatate. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003

In conformitate cu art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului, din 27 noiembrie 2003, privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, competenta instantelor judecatoresti dintr-un stat membru se determina dupa criteriul resedintei obisnuite a copilului la momentul sesizarii instantei, fiind vorba despre o competenta exclusiva a organelor judiciare.

In speta, avand in vedere declaratiile martorilor, instanta a stabilit ca reclamanta si minorul isi au resedinta obisnuita in Spania de mai multi ani, copilul urmand cursurile scolare in aceasta tara.

In cauza s-a invocat incidenta art. 12 al. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 pentru a justifica competenta instantei romane sesizate cu judecata pricinii.

Asupra acestui aspect, instanta a retinut ca, desi este adevarat ca art. 8 al. 1 din Regulament se aplica sub rezerva art. 12 din acelasi act normativ, totusi dispozitiile art. 12 al. 3 nu sunt aplicabile in speta.

Conform art. 12 al. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, instantele judecatoresti dintr-un stat membru sunt competente in materie de raspundere parinteasca atunci cand copilul are o legatura stransa cu acest stat membru, in special datorita faptului ca unul dintre titularii raspunderii parintesti isi are resedinta obisnuita aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru si competenta instantelor a fost acceptata in mod expres sau in orice alt mod neechivoc de catre toate partile la data sesizarii instantei, iar competenta este in interesul superior al copilului.

In cauza, instanta constata ca nu sunt intrunite in speta conditiile cumulative ale existentei unei stranse legaturi pe care copilul sa o aiba cu statul roman si competenta instantelor romane sa fie in interesul superior al copilului.

Astfel, legaturile minorului cu statul de cetatenie sunt intamplatoare, paratul dezinteresandu-se grav de evolutia copilului, iar cursurile de invatamant fiind urmate in Spania. Pe de alta parte, justa solutionare a cauzei impune administrarea unor probe care sa ateste conditiile materiale si morale pe care reclamanta le poate oferi copilului sau minor, impunandu-se totodata si audierea nemijlocita de catre instanta a copilului in cauza.

Or, administrarea acestor probe se impune a fi facuta de instanta potrivit principiului proximitatii, respectiv de catre instantele in a caror raza teritoriala isi are stabilita resedinta minorul, aceste organe judiciare avand acces la datele necesare stabilirii detaliate a conditiilor materiale si morale pe care reclamanta le poate oferi copilului sau minor.

Retinand ca in cauza nu sunt intrunite cerintele prevazute de art. 12 al. 3 din Regulament pentru ca instantele romane sa dobandeasca pe deplin competenta materiala si teritoriala de a solutiona pricina si ca la data sesizarii instantei cu solutionarea cererii avand ca obiect incredintare minor, acesta avea resedinta obisnuita in alt stat membru (Spania), instanta constata ca in lumina dispozitiilor art. 8 al. 1 din Regulament, competenta de a solutiona in fond actiunea este conferita in favoarea instantelor spaniole, ca si instante in raza carora minorul isi avea stabilita resedinta obisnuita la data promovarii cererii.

Sarbatori fericite!

Urez tuturor clientilor mei, colaboratorilor si vizitatorilor site-ului sarbatori fericite alaturi de cei dragi si un An Nou cu realizari si bucurii.

La multi ani!

Zile libere

Va anunt pe aceasta cale ca in perioada 24 decembrie 2014 - 4 ianuarie 2015 cabinetul de avocat "Petronela Prunianu"este inchis .

Incepem activitatea incepand cu data de 5 ianuarie 2015.

Sarbatori fericite tuturor!

Pierderea indemnizatiei pentru cresterea copilului

Incepand din anul 2012, statul poate suspenda dreptul la indemnizatie pentru cresterea copilului pentru cei care nu isi achita obligatiile fiscale. Mai exact, in cazul in care beneficiarii acestui ajutor nu isi achita taxele si impozitele pana la data de 31 martie a fiecarui an, dreptul la plata va fi suspendat pe o perioada de 5 luni. Totusi, cei care nu si-au platit la timp impozitele pot fi repusi in drepturi daca indeplinesc unele conditii.  

Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la indemnizatia de crestere a copilului, familiile beneficiare au obligatia sa isi achite impozitele si taxele fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate.

Conform reglementarilor legale, acestia pot achita impozitele pana la 31 martie a fiecarui an. Daca, pana la aceasta data, primarul constata ca nu a fost indeplinita obligatia de plata, atunci va suspenda, prin dispozitie, dreptul la indemnizatia de crestere a copilului pentru o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.

Totusi, daca beneficiarii reusesc, in cursul celor 5 luni, sa isi achite obligatiile, statul va relua plata indemnizatiei de crestere a copilului, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.

Concret, potrivit institutiei, pentru a fi repusi in plata, beneficiarii indemnizatiei vor transmite agentiei teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul local.

Pe de alta parte, insa, daca pana la sfarsitul perioadei de 5 luni, nu sunt achitate obligatiile fata de bugetul local, drepturile inceteaza definitiv, atentioneaza sursa citata.

Atentie! Persoanele singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau mai multor copii nu sunt obligate sa achite taxele si impozitele, mentinandu-si, chiar daca nu platesc, drepturile de indemnizatie de crestere a copilului.

Aceste reglementari nu sunt valabile doar pentru beneficiarii indemnizatiei de crestere a copilului, ci si pentru cei care primesc ajutor social sau alocatie pentru sustinerea familiei.

Ce trebuie sa stiti despre indemnizatia de crestere a copilului?

Potrivit dispozitiilor legale, indemnizatia lunara se cuvine doar solicitantilor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

• sunt cetateni romani, straini sau apatrizi;
• au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
• locuiesc in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Indemnizatia de crestere a copilului reprezinta 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, aceasta valoare fiind stabilita la finalul anului 2012 de Legea nr. 166/2012.  De asemenea, conform prevederilor instituite atunci, concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor se acorda pentru fiecare dintre nasteri. Aceasta in conditiile in care, pana in octombrie 2012, legea limita acordarea concediului si a indemnizatiei la 3 nasteri.

Potrivit OUG nr. 111/2010, actul normativ care reglementeaza regimul de acordare a indemnizatiei lunare, parintii pot alege intre un concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an (3 ani in cazul copilului cu handicap) si un concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In ambele situatii, legislatia reglementeaza cuantumul minim si cuantumul maxim al indemnizatiei lunare, raportandu-l la indicatorul social de referinta, care si in 2014 este in valoare de 500 de lei.

Prin urmare, in cazul in care opteaza pentru concediu pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, cea mai mica valoare a indemnizatiei va fi 600 de lei, iar cea mai mare poate fi de maximum 3400 lei.

In schimb, pentru parintii care aleg un concediu de 2 ani, indemnizatia va fi cuprinsa intre 600 de lei si maximum 1200 lei.

Atentie! Optiunea beneficiarului referitoare la durata concediului de crestere a copilului se exprima in scris, pe baza de cerere, si nu poate fi schimbata pe parcursul acordarii drepturilor.

Conform dispozitiilor, nivelul indemnizatiei lunare se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.