luni, 22 octombrie 2018

Miercuri e cu noroc

Primesc multe mesaje de la persoane care se confrunta cu diverse probleme juridice, nu pot raspunde tuturor pentru nu-mi permite timpul, dar urmaresc sa ofer valoare celor cu care interactionez, astfel ca am cautat o solutie.
Nu voi putea multumi pe toata lumea care imi scrie, dar am hotarat sa ajut atat cat pot oferind saptamanal, in fiecare zi de MIERCURI, o consultatie juridica GRATUITA.
Astfel, daca aveti nelamuriri cu privire la o situatie juridica cu care va confruntati, imi puteti lasa mesaj pe mail av_prunianu@yahoo.com  specificand "miercuri e cu noroc" pentru a va avea in vedere atunci cand fac evaluarea saptamanala a cazurilor. Daca nu faceti aceasta specificare, mailul dvs nu va fi inclus in lista.
Voi raspunde doar IN SCRIS UNUI SINGUR mesaj pe saptamana, ales pe baza unor criterii stabilite de mine.

Stiti ca un om informat este un om puternic, nu-i asa?

Clarificari:
Intr-o discutie cu un coleg, acesta imi spunea ca nu ofera consultanta gratuit pentru ca, din experienta sa,  oamenii nu apreciaza ceea ce primesc fara sa plateasca. Acest punct de vedere il imbratiseaza multi colegi.
Mie nu-mi plac generalizarile si le evit cat de mult pot. E posibil ca punctul de vedere al colegilor mei sa fie adevarate raportat la experienta lor profesionala.
Din punctul meu de vedere, oricand am oferit informatii juridice cuiva care avea cu adevarat nevoie nu am simtit lipsa de apreciere, ci dimpotriva. Persoana respectiva a fost sincer recunoscatoare. Ceea ce am oferit  a fost din toata inima, cu toata deschiderea si cunoasterea mea, orientandu-ma spre a ajuta, spre a oferi valoare omului care mi-a cerut ajutorul.

Scriind acest articol, m-am gandit cum au fost relatiile mele profesionale si am realizat ca de-a lungul anilor am lucrat cu oamenii potriviti, cu care am stabilit extraordinare relatii umane si profesionale. Unii clienti ma cauta si dupa ani de zile dupa ce am finalizat colaborarea, doar pentru a ma felicita de sarbatori sau ma suna vara, cand revin in Romania, in concediu. Am o deosebita placere sa ii aud, sa ii revad. Inainte de a fi profesionisti, suntem oameni, iar eu imi tratez clientii, in primul rand, ca de la om la om.
Fireste, am avut si doua exceptii, 2 clienti "altfel", dar de padure fara uscaturi nu am auzit! Iar din acele experiente am avut de invata, deci totul a fost spre binele meu.

Fireste ca nu pot ajuta gratuit pe toata lumea. Pentru ca si ziua mea are tot 24 de ore, pentru ca si eu am de platit facturi, impozite, carti, cursuri de pregatire profesionala pentru a putea fi mereu informata.

Dar pot alege din cand in cand, sa ajut neconditionat. O fac si in viata privata, donand diverse lucruri, bani sau implicandu-ma in proiecte umanitare, dar o fac si ca avocat. Sunt situatii in care simt intuitiv ca pot contribui si atunci nu stau pe ganduri. Insa STABILESC cat pot dedica rezolvarii acelei situatii speciale, astfel incat sa nu discriminez oamenii care imi apreciaza munca si ma platesc pentru ea.

Invit, asadar, la putina constientizare, la educatie, la respect pentru munca fiecarui profesionist, indiferent ca vorbim de avocati, medici, instalatori, frizeri, etc.
Iar cand primiti ceva gratuit, fiti recunoscatori! Uneori, un simplu "multumesc" e de ajuns.

luni, 8 octombrie 2018

Divort intre persoane cu nationalitati diferite



Stabilirea statului competent sa judece divortul persoanelor cu nationalitati diferite reprezinta cea mai delicata problema in astfel de situatii.
Legislatia europeana contine prevederi conform carora sotii pot opta intre mai multe state. Insa, odata depusa cererea de divort intr-o tara, legislatia acesteia va fi aplicabila pentru toate problemele de ordin familial ale sotilor, inclusiv in ceea ce priveste incredintarea copiilor, pensia de intretinere, etc.
De aceea, alegerea statului unde se va realizea divortul trebuie facuta cu multa atentie, inca de la inceput.
In Romania, de exemplu, pot divorta atat cuplurile in care cel putin un sot este roman, cat si majoritatea cuplurilor de straini care locuiesc aici.


Pentru realizarea corecta si in timp cat mai scurt a procedurilor obligatorii pentru obtinerea divortului, Cabinetul noastru de avocat isi sfatuieste clientii in functie de interesele si necesitatile acestora.

CONTACT: E-mail: av_prunianu@yahoo.com Telefon 0727.799.199

Make Google view image button visible again: https://goo.gl/DYGbub
Ne puteti contacta de luni pana vineri, intre orele 9-18 la:
  •  telefon 0727.799.199 sau
  • e-mail av_prunianu@yahoo.com.

CONTACT: E-mail: av_prunianu@yahoo.com Telefon 0727.799.199

Make Google view image button visible again: https://goo.gl/DYGbub

vineri, 13 iulie 2018

Vacanta judecatoreasca

Cat timp dureaza vacanta judecatoreasca?

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care puteti demara procedura premergatoare actiunii in instanta.

Ce cauze se judeca in perioada vacantei judecatoresti?
În perioada amintită vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate. Potrivit legii, în perioada vacanţei judecătoreşti, activitatea de judecată a instanţelor va continua: în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi; în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţă.
Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti. Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în complete precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacanţei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei.

In functie de tipul cauzei dvs, e important sa hotarati daca doriti sa va reprezentati singur interesele in fata instantei de judecata sau daca doriti sa fiti asistat/reprezentat de avocat. Daca alegeti prima varianta,  va veti ocupa de redactarea actiunii, de depunerea acesteia la instanta competenta, de plata taxei de timbru, de pregatirea si adminsitrarea probatoriului si a concluziilor finale. Daca alegeti sa fiti asistat/reprezentat, avocatul ales va face toata munca pentru dvs.

Va sfatuiesc sa profitati de acest interval de timp si sa depuneti actiunile dvs la instantele competente. Castigati astfel timp si veti primi termene mai repede decat daca ati astepta sa depuneti actele pana la data de 1 septembrie, cand se reia programul normal al instantelor.

Avocatii sunt in concediu pe perioada vacantei judecatoresti?

Intrucat activeaza intr-o profesie liberala, avocatii au liberatea de a-si face programul cum gasesc de cuviinta. Cel mai probabil, un avocat nu va sta doua luni in concediu, iar in situatia in care unul nu este disponibil, se poate alege un altul, tabloul avocatilor avand in componenta sa suficient de multi avocati.

Am postat deja data la care cabinetul nostru intra in vacanta! Deocamdata, activitatea se desfasoara conform programului zilnic afisat pe pagina site-ului.

miercuri, 11 iulie 2018

Concediu de odihna



Bun gasit,
In perioada 20 august - 2 septembrie 2018 cabinetul de avocat va fi inchis.
Data pana la care puteti face programari pentru consultatii juridice, la cabinet sau online, este 15 august 2018. Ultima zi de activitate va fi pe 17 august, iar activitatea se va relua incepand cu data de 3 septembrie a.c.
Chiar daca nu voi fi in activitate in perioada mai sus mentionata, puteti trimite mesajele dvs la e-mail av_prunianu@yahoo.com. Va voi raspunde cu prioritate incepand cu data de 3 septembrie.

Va multumesc pentru intelegere.
Avocat Petronela Prunianu

marți, 10 iulie 2018

Despre modificarea cererii de chemare in judecata

Postarea de astazi vine ca urmare a unui mesaj care mi-a fost trimis de un cititor al blogului si care dorea sa afle in ce conditii poate sa-si modifice cererea de chemare in judecata. Raspunsul este atat pentru el, cat si pentru alti cititori ai blogului care pot avea nevoie de aceasta informatie.

Modificarea cererii de chemare în judecată reprezintă posibilitatea recunoscută prin lege reclamantului, în cadrul unui proces civil si exprima prerogativa acestuia de a opera schimbări cu privire la părțile, obiectul sau cauza cererii sale. Aceasta este reglementată în cadrul art. 204 NCPC, astfel:

(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1.se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2.reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3.se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4.se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.

(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor. 
 De remarcat este faptul că, inclusiv trecerea primului termen de judecată, dacă toate părţile sunt de acord, reclamantul poate modifica cererea de chemare in judecata pe care a formulat-o.

Potrivit art. 30 alin. 5 NCPC, constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare. Astfel, dispozițiile art. 204 NCPC sunt incidente atât în cazul cererii de chemare în judecată, ci și în cazul altor cereri incidentale, care împărtășesc natura juridică a cererii de chemare în judecată, și, pe cale de consecință, că vor fi aplicabile și în cazul unor astfel de cereri.

În primul rând, art. 204 include în sfera modificărilor ce pot fi operate de către reclamant, prin cererea modificatoare, și propunerea de probe noi. Cu privire la acest aspect, reclamantul va trebui să se limiteze doar la a propune dovezi numai cu privire la modificarea adusă cererii inițiale.

Reclamantul trebuie să fie diligent și să solicite prin acțiunea introductivă adminstrarea tuturor dovezilor de care dorește să se folosească, întrucât, prin cererea modificatoare nu va putea solicita probe, în plus, decât strict în legatură cu modificarea operată.

Procedura după care va opera instituția modificării presupune faptul că, atunci când cererea este modificată înainte de primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, adică în perioada în care are loc procedura de verificare și regularizare a cererii, aceasta va fi comunicată pârâtului, care va fi obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat de instanță.

Textul consacră momentul cel mai înaintat, până la care reclamantul poate opera această modificare, și anume primul termen la care acesta este legal citat, depășirea acestui termen fiind sancționată cu decăderea, cu excepția cazurilor în care celelalte părți consimt la modificare în mod expres și a celorlalte cazuri prevăzute expres și limitativ de lege. Momentul primului termen la care reclamantul este legal citat trebuie legat de o singură condiție: aceea ca reclamantul să fi fost, în mod efectiv și cu respectarea normelor legale incidente în materie, citat pentru primul termen. Citarea, legală sau nu, a pârâtului nu prezintă interes. Reclamantul nu s-ar putea prevala de o eventuală eroare, cu privire la citarea pârâtului, decât în situația în care aceasta s-ar fi produs și cu privire la el însuși.

În vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, dar și al dreptului părților de a avea acces neîngrădit la acest principiu, legiuiutorul a limitat posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată la a putea fi efectuată doar în fața primei instanțe. Astfel, art. 478 alin. 3 NCPC prevede că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. La rândul său, art. 494 NCPC arată că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care sunt cuprinse în prezenta secțiune.

Articolul 204 alin. 2 NCPC prevede patru cazuri în care cererea de chemare în judecată nu se socoteşte modificată şi nu se va da un nou termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute de reclamant în faţa instanţei, şi anume: situația în care reclamantul corectează eventualele erori materiale din cuprinsul cererii, cum ar fi redactarea greșită a străzii pe care se află situat un imobil, aceea în care reclamantul micșorează sau mărește cuantumul pretențiilor (aici trebuie avut în vedere faptul că reclamantul poate să modifice cuantumul pretențiilor rezultate din aceeași situație juridică), se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului, se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. Cererea prin care se efectuează aceste modificări poartă și denumirea de cerere precizatoare.

Alineatul 3 al art. 204 prezintă situația în care cererea poate fi modificată după primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, chiar și cu privire la alte motive, decât cele prevăzute la alineatul 2, cu condiția ca, pentru acest fapt, să existe acordul expres al tuturor părților.

Cu privire la aceste prevederi, pot fi trase mai multe concluzii:

Prima dintre ele este aceea că acordul în vederea modificării, altfel tardive, a cererii de chemare în judecată, trebuie să fie expres. Acesta poate fi exprimat, fie verbal, în fața instanței de judecată, fie prin înscris. Împrejurarea că, din atitudinea pârâtului ar putea fi dedusă o lipsă de opoziție vis-a-vis de modificarea cererii, nu este de natură a produce efecte juridice, decât în sensul respingerii cererii de modificare.

Mai mult decât atât, dacă părțile nu sunt prezente la termenul la care reclamantul depune cererea modificatoare, instanța va dispune amânarea cauzei și comunicarea cererii modificate, punându-li-se în vedere să-și exprime poziția cu privire la modificare. Dacă aceștia nu se vor exprima, sau dacă vor da aviz negativ modificării cererii, instanța o va respinge ca tardivă.

A doua concluzie care poate fi trasă cu privire la modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen la care reclamantul este legal citat, cu acordul părților este aceea că textul nu face referire doar la pârât, ci și la persoanele care au intervenit în proces.

Dacă în cadrul procesului, există și intervenienți, pentrua opera în mod valid modificarea cererii de chemare în judecată este necesar să existe şi acordul expres al intervenienţilor, legea solicitând acordul expres al tuturor părţilor, iar nu numai pe cel al pârâtului.

O ultimă problemă care apare este momentul cel mai înaintat, în fața primei instanțe, până la care reclamantul poate să-și modifice cererea de chemare în judecată, având acordul expres al tuturor părților – momentul finalizării cercetării procesului sau modificarea ar putea fi efectuată și după deschiderea dezbaterilor în fond? Legat de acest aspect, prin interpretarea dispozițiilor art. 392 NCPC, dacă părțile declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei […], se poate concluziona faptul că modificarea poate avea loc numai până la finalizarea cercetării procesului. Dacă reclamantul ar dori să procedeze la modificarea cererii sale, chiar și având acordul tuturor celorlalte părți, cel mai îndepărtat punct, din punct de vedere cronologic, când poate face acest lucru, este acela în care instanța intreabă părțile dacă mai au alte cereri de forumulat, în vederea deschiderii dezbaterilor în fond.

In rejudecare este posibila modificarea actiunii atunci cand casarea hotararii se dispune pentru o neregularitate de procedura comisa anterior primului termen de judecata la care reclamantul a fost legal citat. Aceasta intrucat, ca urmare a casarii, judecata se reia de la momentul savarsirii neregularitatii constatate de instanta de recurs, astfel ca in rejudecare, pana la primul termen de judecata in care reclamantul a fost legal citat, actiunea reclamantului poate fi modificata. [G.C. Frentiu, D.L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Editura Hamangiu 2013, p. 417]








vineri, 16 februarie 2018

Divortul romanilor din strainatate


Durata si costurile unui litigiu variaza mult de la o tara la alta, Romania bucurandu-se, in continuare, de un regim si o procedura relativ rapida si necostisitoare.
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor cred ca divortul se poate realiza doar in tara in care locuiesc sau doar acolo unde s-au casatorit. Insa, nu este asa. Legislatia europeana contine prevederi si criterii conform carora sotii pot opta pentru tara in care doresc sa divorteze ceea ce, in multe cazuri, poate insemna diferenta dintre un proces scurt si unul indelungat.

In cazul romanilor care locuiesc in strainatate, cea mai simpla si ieftina varianta ramane realizarea divortului in Romania.

Cabinetul nostru va poate ajuta cu intreaga procedura, existand si solutii astfel incat sotii sa nu fie nevoiti sa vina in tara. In acele cazuri in care prezenta a cel putin unuia din soti este obligatorie in fata instantei de judecata,cabinetul nostru va pregati din timp toata documentatia si va realiza toti pasii procedurali necesari, astfel incat vizita clientilor nostri sa fie cat mai scurta.

Contact:
email: av_prunianu@yahoo.com
telefon: 0727.799.199, de luni pana vineri intre orele 9-18.

joi, 15 februarie 2018

Stabilirea domiciliului minorului in strainatate

Intrtebare:
"Am o sentinta de divort definitiva si irevocabila din Iunie 2005, prin care minorul imi este incredintat spre crestere si educare numai mie . In Iunie 2011, am parasit Romania , fara a avea nevoie de declaratie sau semnatura celulilalt parinte, i-am facut pasaport minorului si am parasit Romania fara a avea nevoie de acordul sau semnatura celulilalt parinte. Acum a expirat pasaportul minorului si trebuie reinnoit , problema este ca eu am pasaport cu resedinta in strainantate iar copilului trebuie sa ii fac pasaport tot cu resedinta in strainatate, copilul locuieste si studiaza aici de 5 ani. Acum mi se cere declaratie de la celalalt parinte pentru stabilirea domiciliului minorului in strainatate. Mentionez ca nu avem nici un tip de legatura cu celalalt parinte, nu l-a contactat sau cautat pe copil nici pana in 2011 cat am stat in romania , nici dupa 2011 cand amparasit tara si nici nu a platit vreodata pensia alimentara stipulata in hotararea de divort. Intrebarea mea este , ce se intampla cu hotararile de divort date inainte de octombrie 2011, avand in vedere ca eu am copilul in crestere si educare, de 11ani, celalalt parinte nu a aratat nici un interes dupa divort, iar acum mi se cer declaratie de la celallat parinte ptr a face noul pasaport. Va multumesc, astept urgent un raspuns."


Raspuns:
 Documente necesare pentru obţinerea unui paşaport de cetăţean român cu domiciliul în străinătate - pentru minor:

a) cererea de obţinere a paşaportului;

b) dovada achitării taxelor şi tarifelor de emitere a paşaportului;

c) permisul de şedere original al părinţilor/părintelui în care să fie inclus minorul ori permis de şedere emis de autorităţile statului de reşedinţă având ca titular minorul sau atestatul de înscriere în registrul de populaţie rezidentă de la autoritatea ţării de domiciliu sau orice alt document care atestă dreptul de şedere legală (ex: certificat de rezidenţă pe numele minorului eliberat de primăria locală, paşaportul emis de autorităţile statului de reşedinţă dacă misnorul are cetăţenia acestuia, etc.) în original.

d) cartea de identitate emisă de autorităţile statului de reşedinţă în original – dacă este cazul în funcţie de vârstă sau certificat de rezidenţă emis de primăria locală;

e) certificatul de naştere românesc în original;

f) certificatul de căsătorie românesc în original al părinţilor;

g) sentinţa de divorţ rămasă definitiva in original (in cazul părinţilor divorţaţi), din care sa rezulte cărui părinte i-a fost încredinţat minorul;

h) Hotărârea judecătorească rămasă definitivă prin care se încredinţează minorul reprezentantului său legal care face cererea de eliberarea a paşaportului (pentru minorii sub 14 ani) sau care îşi exprimă acordul sub forma declaraţiei legalizate;

i) certificatul de deces românesc al părintelui, în original ( în cazul în care un părinte este decedat);

j) paşapoartele părinţilor in original / pentru spaţiul UE cărţile de identitate în original;

k) declaraţia de acord a părinţilor / părintelui / tutore lui / reprezentantului legal, după caz.



NOTĂ:

- dovada domiciliului în străinătate al minorului se face cu:
- paşaportul acestuia, în care este menţionat statul de domiciliu;
- paşaportul parinţilor,al unuia dintre parinţi sau al reprezentantului legal, dupa cum urmeaza:
1. paşapoartele ambilor părinţi, în cazul în care aceştia au domiciliul în acelaşi stat; sau
2. paşaportul unuia dintre părinţi şi declaraţia celuilalt părinte, prin care îşi exprimă acordul cu privire la domiciliul minorului sau, după caz, hotărârea judecătorească prin care instanţa a stabilit domiciliul minorului la unul dintre părinţi, rămasă definitivă şi irevocabilă ori rămasă definitivă;
3. paşaportul părintelui supravieţuitor;
4. paşaportul părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă ori al părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă;
5. paşaportul reprezentantului legal.

- În cazul în care intervine schimbarea domiciliului minorului la unul dintre părinţi, eliberarea paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar cu menţionarea statului de domiciliu se face numai cu acordul celuilalt părinte privind schimbarea domiciliului minorului. Declaraţia de acord privind schimbarea domiciliului minorului trebuie să fie autentificată, în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori de autorităţile străine competente.
- Emiterea paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar cu menţionarea statului de domiciliu pentru minor, în situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la stabilirea domiciliului minorului ori unul dintre părinţi se află în imposibilitate de a-şi exprima voinţa, se efectuează numai după soluţionarea acestor situaţii de către instanţa de judecată, care se pronunţă în condiţiile legii.


Nu va trebuie acordul celuilalt parinte, dvs avand copilul in incredintare. Solicitati in scris un punct de vedere al serviciului pasapoarte, apoi  puteti actiona institutia in instanta pt refuzul eliberarii pasaportului.

vineri, 12 ianuarie 2018

Despre actiunea de tagada a paternitatii


Bun gasit,

Articolul de astazi va ofera cateva informatii utile despre tagada paternitatii.


Pe parcursul casniciei, toti copiii nascuti de catre sotie sunt presupusi a fi copiii sotului. Aceasta prezumtie juridica se aplica si daca sotii sunt despartiti in fapt, dar sunt inca casatoriti si chiar si daca exista un proces de divort pe rolul instantelor care inca nu s-a finalizat.
In anumite situatii, insa, aceasta presupunere ar putea fi neconforma cu realitatea, in sensul ca alt barbat decat sotul mamei este adevaratul tata biologic al copiilor.
De regula, cel interesat sa corecteze presupunerea gresita este fie sotul mamei, fie mama sau chiar copilul insasi. Procedura la care acestia trebuie sa apeleze se numeste tagada de paternitate, este prevazuta de art 430 din Codul civil si se solutioneaza in instanta de judecata.

Particularitatea acestei proceduri consta in dificultatea de a dovedi in instanta faptul ca sotul mamei nu este tatal copilului.  
Desi acest aspect pare destul de usor la prima vedere, in practica cazurilor de tagada de paternitate, instanta de judecata cere dovezi solide cu privire la stabilirea legaturii biologice intre copil si tatal sau. In plus, in multe cazuri, una din partile implicate are interes in respingerea actiunii si mentinerea prezumtiei legale, ceea ce face dificila sau chiar imposibila administrarea unor probe stiintifice precise, cum este expertiza ADN.

De exemplu, atunci cand presupusul tata - sotul mamei - solicita sa se constate ca nu el este tatal biologic al copilului sotiei sale, mama poate avea interesul sa se opuna astfel incat copilul sau sa fie juridic legat de sotul sau.

Si in cealalta situatie, in care mama porneste actiunea de tagada paternitate si sustine ca sotul sau nu este tatal biologic al copilului, acesta din urma, din ratiuni de ordin social sau pentru ca s-a atasat emotional de copil, are interes in mentinerea prezumtiei.

Cazurile de tagada de paternitate sunt din ce in ce mai des intalnite in prezent, iar Cabinetul nostru are o practica extinsa in acest domeniu. Am dobandit experienta si cunostinte deosebite in legatura cu cazurile dificile in care mama sau tatal presupus se opun stabilirii adevarului.

Pentru informatii suplimentare ma puteti contacta pe e-mail av_prunianu@yahoo.com sau la telefon 0727799199, de luni pana vineri intre orele 9-18.




Nu uitati: un om informat este un om puternic!



 Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Citeste si:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...