Partajul pe intelesul tuturor

Partajul se poate soluționa odată cu divorțul sau ulterior, atât pe cale notarială cât și în instanță.

Partajul pe cale notarială
Se poate realiza ori de câte ori soții (foștii soți) se înțeleg în privința modului de partajere a bunurilor comune. În caz contrar, notarul va îndruma părțile pentru soluționare în instanță.

Costuri: de fiecare dată, se va plăti taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile, pe lângă onorariul notarului. Nu există o reglementare care să prevadă restituirea acestei taxe de 3% achitată statului și reținută de notariat.

In ipoteza în care taxa de 3% este împovărătoare pentru părți, acestea pot soluționa divorțul pe cale notarială, iar partajul să-l soluționeze ulterior, pe cale judiciară, dar numai prin acordul de mediere pentru a beneficia de restituirea taxei de timbru, în condițiile Legii 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Tot astfel se poate soluționa divorțul pe cale administrativă și ulterior partajul, prin instanță.


Partajul pe cale judiciară (in instanta)
Odată cu divorțul, soții pot solicita instanței să se pronunțe și cu privire la partaj sau pot solicita ulterior partajul, prin cerere separată.

Modalitatea de partajare a bunurilor comune poate fi stabilită de soți de comun acord sau va fi stabilită de instanță după administrarea probelor aferente.

Costuri: taxa de 3% la valoarea bunurilor partajabile, pe lângă onorariul de avocat dacă soții beneficiază de servicii avocațiale, cu excepția situațiilor în care părțile pot beneficia de ajutorul public judiciar conform OUG 51/2008.

Taxa de timbru de 3% va putea fi restituită, la cerere, dacă soții încheie un acord de mediere prin care stabilesc modalitatea de partajare a bunurilor comune.

Restituirea taxei de timbru se poate obține astfel:

1. Se declanșează procedura judiciară cănd soții depun la instanță cererea de divorț prin acordul părților. Ulterior, la termenul solicitat de către instanță, soții depun acordul de mediere ce va cuprinde și partajul. Odată cu acordul, se depune cererea de restituire a taxei de timbru. Instanța ia act de acordul acestora, verifică legalitatea acordului și-l încuviințează.

2. Se apelează la procedura notarială sau administrativă pentru soluționarea divorțului și a cererilor accesorii, iar ulterior va fi soluționat partajul în instanță, prin mediere, potrivit procedurii descrise în pararaful anterior.

Ca atare, se beneficiază de restituirea taxei de timbru numai dacă soții/foștii soți ajung la o înțelegere prin mediere și cer încuviințarea acordului în instanță.  

Partajul poate fi convențional (prin bună învoială) sau judiciar (prin hotărâre judecătorească).
Dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de exerciţiu ori are capacitate de exerciţiu restrânsă, partajul va putea fi făcut prin bună învoială numai cu autorizarea instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a ocrotitorului legal.
Partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele.
In cazul bunurilor imobile, pentru îndeplinirea condițiilor de valabilitate, părțile trebuie să ceară autentificarea notarială a acordului sau încuviințarea instanței.


Modalităţile de partajare sunt:
- în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar ce va fi stabilită;
- atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia din soți/foștii soți, la
cererea acestora;
- vânzarea bunului şi distribuirea preţului: vânzarea bunului se face în modul stabilit de soți iar în caz de neînţelegere, prin licitaţie publică, în condiţiile legii, iar distribuirea preţului se va face în conformitate cu cotele stabilite, de comun acord sau de către instanță.


Valoarea bunurilor partajabile
Se stabilește de comun acord de către soți/foștii soți. Avantajul stabilirii de comun acord este dat de faptul ca se evită costurile privind expertul evaluator și se evită prelungirea duratei de soluționare a partajului.

La valoarea ce se stabilește pentru toate bunurile partajabile se calculează taxa de timbru de 3%.

Dacă părțile nu se înțeleg cu privire la valoarea bunurilor partajabile, instanța va numi un expert evaluator care va stabili cuantumul acesteia. Onorariul expertului va fi suportat de catre soti.


Bunurile ce se partajează: bunurile mobile și imobile dobândite de soți în timpul căsătoriei.

Efectele partajului

• dreptul de proprietate asupra bunurilor partajate se naşte de la data stabilită prin actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
• în cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai dacă actul de partaj încheiat în formă autentică sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă, după caz, au fost înscrise în cartea funciară.

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!




Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Esti vinovat la divort? Platesti!

Noul Cod Civil a introdus doua categorii noi de prestatii materiale datorate de sotul vinovat celuilalt: despagubirile pentru prejudicii morale sau materiale si prestatiile compensatorii. Sumele pot ajunge sa-l ruineze pe sotul vinovat, neexistand limite valorice, precum in cazul pensiei de intretinere a fostului sot. Noul Cod de procedura civila stabileste aspectele procedurale ale acordarii despagubirilor sau prestatiilor compensatorii.

 

Divortul in sine a devenit mai facil ca oricand, insa numai daca partile se inteleg cu privire la toate aspectele pe care le presupune desfacerea casatoriei. Insa in conditiile in care stabilirea culpei unuia dintre ei devine o miza patrimoniala foarte mare, sotii ar putea sa nu mai fie “de acord” atat de usor cu divortul prin acordul partilor, ci sa prefere sa urmeze procedura divortului din culpa.

Sotul nevinovat are dreptul la doua categorii noi de prestatii materiale diferite: despagubiri si prestatii compensatorii. Acestea nu se exclud una pe cealalta, deci pot fi acordate ambele, nefiind specificate limite valorice. Cuantumul despagubirilor se apreciaza de catre instanta in functie de probe, iar nivelul prestatiilor compensatorii se stabileste tot de catre judecator, astfel incat sa asigure sotului nevinovat un nivel de trai similar celui pe care l-a avut in timpul casatoriei.

O a treia categorie de prestatii materiale ce pot fi acordate sotului (indiferent daca acesta este vinovat sau nu) este reprezentata de pensia de intretinere, care nu poate depasi o patrime din veniturile celui care o datoreaza. Insa aceasta nu poate fi acordata daca reclamantul a solicitat prestatii compensatorii. Ramane ca acesta sa opteze intre cele doua categorii de prestatii materiale in functie de situatia concreta.

Despagubirile

Potrivit Noului Cod Civil, "sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa-l despagubeasca". Prin urmare, sotul va putea obtine despagubiri numai daca divortul se pronunta din vina exclusiva a celuilalt sot. Insa admiterea cererii de despagubire este conditionata de dovedirea prejudiciului, care poate fi material sau moral, prin mijloacele de proba admise de lege. De exemplu, acte doveditoare de la medic ca a suferit o depresie sau chiar vatamari corporale. Evaluarea prejudiciului va fi facuta de instanta.

Prestatia compensatorie

Cand "divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, in afara de despagubiri, sotul reclamant mai poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care il solicita. Spre deosebire de prestatiile sub forma de despagubiri, prestatia compensatorie nu este conditionata de dovedirea vreunui prejudiciu. Aceasta se poate acorda insa numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani.

!!! Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sot si pensie de intretinere."

La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi varsta si starea de sanatate a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa o aiba fiecare sot, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri si altele asemenea.

Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului. Renta poate fi stabilita intr-o cota procentuala din venitul debitorului sau intr-o suma de bani determinata. In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de bani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.

Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotararea de divort.

La cererea sotului creditor, instanta il poate obliga pe sotul debitor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.

Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica in mod semnificativ mijloacele debitorului si resursele creditorului.

Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta obtine resurse de natura sa-i asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei.

Obligatia de intretinere

Sotul divortat are dreptul la intretinere numai daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria, potrivit Noului Cod civil.

Intretinerea datorata se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat la plata ei, in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata.  

Cand divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu beneficiaza de intretinere decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!




Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

"Joaca" de-a avocatul!

Postarea de astazi este inspirata din practica personala, dintr-un proces in care am fost angajata sa reprezint un client intr-o cale de atac. Fara sa dau nume, va voi descrie situatia cu care m-am confruntat si rezultatul obtinut astfel ca dvs sa ganditi de doua ori si sa actionati o data.

Regula mea este ca nu preiau dosare incepute de altcineva, coleg avocat sau alte persoane (mandatari). Totusi, in anumite cazuri, am facut exceptii. 

De ce nu le preiau?

Pai e simplu: daca anumite exceptii nu sunt invocate in fata instantei in termenul prevazut de lege, daca anumite probe nu sunt administrate corect si in termen, partea este decazuta din dreptul de a le putea administra intr-o cale de atac. Exceptie fac situatiile in care partea a fost in imposibilitate, din motive stabilite de legiutor, de a administra aceste probe. Cu alte cuvinte, daca apararile nu au fost folosite atunci cand trebuie, degeaba le mai invocati ulterior ca nu le mai asculta nimeni. 

Asa incat, decat sa pierd un proces intr-o cale de atac pentru ca in fata instantei de fond colegul/mandatarul nu au dat dovada de diligenta, prefer sa refuz sa preiau acel dosar.  Clientul va tine minte ca eu i-am pierdut cauza, fiind ultima persoana care m-am ocupat de cauza lui. E o chestiune psihologica.

Pentru mine, ca profesionist, e important atat dosarul respectiv privit in ansamblu, dar si rezultatul pe care il obtin, acesta reprezentand o validare, o recunoastere a muncii mele.

Sa revin la speta de care va povesteam mai sus: era vorba de o recunoastere in Romania a unei hotarari pronuntate in strainatate. Pentru mine, avand atatia ani de experienta, aceasta este o speta relativ simpla. Dar unui necunoscator in domeniu i-a pus serioase probleme. Partea care domiciliaza in strainatate a numit pe X ca mandatar (fara studii juridice) ca sa se ocupe de aceasta problema. Se vede ca au tratat (atat partea, cat si mandatarul) extrem de superficial dosarul, instanta de fond le-a pus in vedere sa indeplineasca tot felul de sarcini, o parte dintre ele le-au indeplinit in termenul stabilit de lege, altele nu, unde nu avea date exacte mandatarul a improvizat, oferind instantei date eronate si rezultatul a fost urmatorul: cererea formulata a fost respinsa.

In calea de atac, din pacate pentru partea respectiva rezultatul a fost acelasi, rezultat pe care l-am anticipat si comunicat partii inca de cand am studiat dosarul. 

Ce se mai poate face acum? Nimic!!!!

Ce inseamna asta pentru partea care a cerut recunoasterea hotararii in Romania? Ca hotararea pronuntata in strainatate nu poate produce efecte juridice in Romania. Cu alte cuvinte, degeaba a obtinut clientul o hotarare judecatoreasca in alta tara atata timp cat efectele acele hotarari nu sunt recunoscute si pe teritoriul Romaniei.

De ce va spun toate acestea?

Pentru ca e foarte important pentru dvs sa apelati la profesionisti atunci cand e vorba de drepturile dvs. Pentru ca anii de experienta ai avocatilor, prezenti zi de zi in instanta nu pot fi contestati. Nu dati mandat unor persoane fara pregatire juridica, acestea sunt "desfiintate" din punct de vedere juridic de catre avocati. Mandatarii nu au practica in instanta, se pierd usor in fata judecatorilor si a situatiilor in fata carora sunt pusi. Nu cunosc termenii juridici, limbajul juridic, nu stiu ce sa raspunda si cum sa reactioneze in fata judecatorului, aspecte care sunt foarte importante.

Tineti seama de informatia de mai sus si retineti ca e important sa aveti parte de o aparare corespunzatoare pe durata intregului proces, nu doar in caile de atac. Atunci e posibil sa nu se mai poata indrepta nimic, oricat de bun ar fi avocatul dvs.

E important sa stiti ca odata ce ati pierdut anumite drepturi e posibil sa fie pierdute pentru totdeauna. Ca exceptie, indic stabilirea programului de vizitare pentru minori, stabilirea cuantumului pensiei alimentare, etc care pot fi schimbate daca se schimba si conditiile de care s-a tinut cont la momentul pronuntarii hotararii.

Stiu ca multi dintre dvs credeti ca apeland la o ruda, un prieten "iesiti mai ieftin" decat daca ati apela la un avocat. Dar e posibil ca rezultatul sa va coste mult mai mult, iar complicatiile ulterioare sa fie dintre cele mai grave..... 

Si va intreb: cand mergeti sa va operati nu va adresati specialistului? Va poate opera un inginer? S-ar putea, dar trebuie sa va asumati si rezultatul interventiei.

Daca atunci cand e vorba de sanatatea dvs va indreptati catre unul dintre cei mai buni medici, de ce nu ati proceda la fel si in cazul drepturilor dvs?

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!





Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Implicatiile divortului asupra copiilor! Mai mult psihologic decat juridic...

Divortul este, din pacate, un trend al zilelor noastre. Din ce in ce mai multe cupluri aleg calea cea mai usoara: divortul. Motivele divortului sunt variate: infidelitatile, lipsa banilor, lipsa comunicarii, alcoolismul, violenta....Dupa cum se vede, oamenii nu mai sunt dispusi sa-si fie alaturi "la greu" asa cum si-au promis la casatorie, astfel ca povestile lor de viata devin practica trista a instantelor. 

Divortul, pentru unii este o razbunare, pentru ceilalti un nou inceput, insa v-ati intrebat pentru copilul vostru ce este? Din experienta profesionala va pot spune ca cuplurile care hotarasc sa divorteze se gandesc prea putin la copii si prea mult la cum sa faca ca celalalt sa sufere mai mult, mai bine si mai indelungat. Insa ceea ce toti uita mereu este ca exista la mijloc o viata pe care sunt datori sa o ocroteasca, nu sa o schilodeasca - copilul.  

Sper ca voi, cei care citit acest articol veti proceda altfel, pentru binele tuturor.

Cine preia copilul dupa divort?

Practica instantelor din Romania este ca minorul/minorii sa fie incredintati mamei. Exista insa si situatii (evident mai rare, dar nu imposibile) ca minorii sa fie incredintati tatalui. In orice situatie de acest gen instantele aleg in interesul superior al minorului.

Ce inseamna "interesul superior al minorului"?

Interesul superior al minorului este o sintagma prin care se intelege - cum ii va fi mai bine copilului. In aceasta aplicare se va lua in considerare in stabilirea domiciliului ulterior al minorului anumite stari de fapt si de drept care vor fi condus la ideea de mai bine, plecand de la ideea ca mama este mai potrivita, mai constienta, mai devotata - in general, insa aceasta idee nu reprezinta intotdeauna si cea mai buna solutie.

In stabilirea interesului superior se analizeaza - prin anchete sociale - locul de viata, crestere si educare al copilului la momentul divortului, varsta, sexul, apropierea acestuia fata de un parinte sau altul, ceea ce isi doreste acesta (putand surveni si audieri ale copilului in procesul de incredintare) insa si starea materiala sau conduita evidenta a parintelui care si-l reclama.

Starea materiala nu a fost si nici nu este un element extraordinar pentru a se decide cui i-ar reveni minorul, prin urmare acest criteriu este insemnat, dar nu important, deoarece in cele mai multe situatii se decide in functie de alte conjuncturi. 

De exemplu: tatal este alcoolic, insa potent financiar, spre deosebire de mama, care este saraca, dar devotata, preocupata de copilul lor, balanta va inclina catre mama - ipoteza ca minorul sa fie neglijat de tatal alcoolic este mai mare decat daca ar trai cu mama. 

La fel se va analiza si daca, de exemplu mama a parasit domiciliul conjugal plecand cu altcineva si a rupt legaturile cu minorul - tatal va avea toate sansele sa primeasca incredintarea minorului, dand dovada de devotament si preocupare.

Cand amandoi parintii au o conduita egala, un trai material similar, balanta se va inclina incepand de la premisa mamei, insa va conta in egala masura si dorinta copilului, atractia acestuia fata de un parinte sau altul, mediul de viata (familie extinsa, prieteni, scoala, etc), urmarindu-se in mod esential netraumatizarea minorului.

Ce trebuie sa intelegeti cand treceti printr-un divort cu minori?

Indiferent care sunt motivele divortului vostru, trebuie sa intelegeti cel mai bine ca toata situatia dintre voi este perceputa diferit de copilul vostru. In primii ani de viata copilul nu intelege mare lucru. Doar realizeaza faptul ca mama/tatal nu mai stau in aceeasi casa, insa, neavand perceptia despre bine-rau, nu isi califica perceptia ca fiind buna sau rea, ceea ce il "protejeaza" de impactul emotional.

Cand minorul este mai mare, la 5, 6 ani si peste aceasta varsta deja vorbim despre un copil care stie, cunoaste si intelege ce se petrece, insa, in mintea lui lipsita de experienta vietii divortul este perceput ca o moarte a unui parinte!!

• Este gresit sa manipulati copilul! El nu intelege exact motivele si insemnatatea separarii voastre si le asociaza sinelui: "eu sunt vinovat de asta, pentru ca nu am fost cuminte", "tata/mama nu ma mai iubeste si de aceea pleaca", "eu raman orfan", "cum ma vor vedea alti copii?" etc. Iar transpunerea aceasta va fi mai complexa cu cat varsta copilului este mai mare. Cu cat varsta lui creste, cu atat se naste si sentimentul de ura, dezaprobare, inchidere in sine, atat fata de parintele "ramas", cat mai ales fata de cel "plecat".

• Cand treceti printr-un divort, protejati-va copilul amandoi! Nu incercati sa ii implementati ideile voastre, de genul: "tata nu o mai iubeste pe mama si de aceea a plecat", sau invers, idei de genul "tata/mama este rau si de aceea l-am gonit de acasa", "tata/mama nu te mai iubeste si de aceea a plecat", etc, etc. Va scriu aceste randuri si insist asupra lor deoarece in anii mei de profesie continua am intalnit zeci de astfel de cazuri.

• Cand treceti printr-un divort, purtati-va normal cu copilul! In masura in care varsta lui ii permite sa inteleaga - explicati-i ce inseamna, pe intelesul lui si mai ales fara a incerca sa-l atrageti de o parte sau alta . Cand spun aceste lucruri ma refer si la atitudinea bunicilor asupra lui.

• In situatie de divort - nu vorbiti niciodata de rau pe celalalt in prezenta minorului sau atunci cand minorul nu este in aceeasi incapere!!! - nici nu aveti idee cum, in mica lui experienta de viata, va asocia cuvintele de rau in reprezentarea sa proprie si veti fi uimiti sa vedeti cum se va retrage in sine si va deveni apatic o perioada insemnata de timp, dupa aceea. Curiozitatea copilului este si a fost intotdeauna un mijloc de dezvoltare, de crestere si de maturizare, prin urmare, divortul, fiind ceva nou pentru el si pentru ca are multe intrebari in sinea sa, copilul nu va ezita niciodata sa nu traga cu urechea pe la colturi!

Povestea pensiei alimentare - sau pensia de intretinere pentru minor 

Din experienta cu care va vorbesc - este chiar o poveste in 90% din cazuri. Divortul nu este vazut de oameni ca un proces civil - este vazut ca o sanctiune data celuilalt, ca o reparatie morala pentru o suferinta pricinuita de celalalt, ca o razbunare. In aprox 80-90% din cazuri, divortul nu este vazut de cei ce se despart ca o actiune judecatoreasca, ci este vazut ca un razboi de orgolii, incapatanari si lupta psihologica. Aceasta perceptie creste atunci cand se ajunge la partaj!

Sa presupunem ca divortul s-a incheiat, minorul a fost incredintat celuilalt, iar dvs vi s-a atribuit obligatia de sustinere financiara, pana la implinirea varstei de 18 ani a copilului, sau poate pana la 24 de ani (situatie in care copilul major alege sa isi continue studiile universitare). 

Acest "ajutor" material este si ramane 100% destinat bunei cresteri si dezvoltari a copilului vostru si are drept scop sa "compenseze" separatia survenita in familia voastra, prin divort, din punct de vedere material, evident. 

Acesti bani - pensia alimentara - sunt stabiliti de catre instanta, in baza legii, aceasta fiind de regula de 25% din veniturile medii cumulate in ultimele luni de parintele respectiv - pentru un copil, sau 33% pentru 2 copii, putand ajunge chiar si la 50% in cazul a mai multor copii.

In aplicarea acestor coeficienti justificarea prezentata (de 25, 33 sau 50% din venituri) este bazata pe niste normative vechi sau foarte vechi si nu isi mai gasesc demult aplicarea in situatia noastra financiara actuala. Totodata, in stabilirea acestor cuantumuri, nu se tine seama de nevoile reale ale minorului/minorilor, existand vadite discrepante intre minorii rezultati dintr-o familie prospera sau minorii rezultati dintr-o familie cu posibilitati modeste.

Cu alte cuvinte, aceasta pensie alimentara, in 80% din cazuri, abia daca acopera un minim absolut de subzistenta! 

Si aici va propun un mic calcul: aveti salariul minim garantat de economie - 700 lei, 25% din 700 de lei inseamna - 175 de lei pensia/luna. Cred ca este inutil sa mai spun cate "poti" face pentru un copil cu acesti bani....175 lei/luna.

Si totusi... sunt parinti care se sustrag de la aceasta plata si, mai rau, care aleg sa-si "vanda" veniturile catre alte persoane, inainte de terminarea divortului, de teama ca fostul sot/sotie ar pune mana prea mult pe averea sa. Aceasta atitudine spune foarte multe despre caracterul omului.... 

Cui ii este adresata pensia alimentara? De ce este bine sa o platiti corect si la timp? De ce este bine sa nu va sustrageti de la aceasta obligatie?

Pensia alimentara este pensia copilului. Dvs, ca parinte, sunteti dator sa il ajutati pe celalalt sa creasca singur copilul, dupa divort, in aceeasi situatie financiara, sens in care micutul vostru sa nu cunoasca lipsuri.

Stim cu totii cat de greu este sa cresti un copil impreuna, dar aveti idee cat de greu ar fi sa-l cresteti singur?  

Ceea ce toti uita atunci cand este vorba de a plati acesti bani este ca destinatia lor este catre copil si nu catre sotul/sotia care il creste! Refuzand sa va asumati aceasta obligatie, va renegati propriul copil. Refuzand sa va respectati acest angajament, contribuiti in mod indirect la deteriorarea vietii propriului copil, supunandu-l la lipsuri, griji, suparari, frustrari si cel mai important - maturizare rapida. Pentru ce? Pentru ca 90% dintre cazuri considera fie ca banii ii da celuilalt, fie ca a dat suficient, fie ca nu mai are pentru el, etc. 

Insa nu uitati ca acel copil este al vostru pentru intreaga viata! Indiferent care ar fi fost turnura ei. Evident ca exista si o psihologie a "celuilalt", insa, in fata unei vieti inocente, care nu a ales ea sa vina pe lume, niciunii dintre cei ce se eludeaza de la aceasta obligatie - morala! - nu au scuza!

Nu trebuie sa uitati nicio clipa: statutul de parinte nu se schimba odata cu domiciliul sau actele de separare! Sunteti parinte pentru intreaga viata!

       Cugetati la cele de mai sus, reciti daca e cazul si....alegeti intelept!






Ii rog pe cei care au trait aceasta experienta sa ne-o impartaseasca in cateva randuri, sa imi dea dreptate sau sa ma contrazica, caci poate asa vom reusi sa sensibilizam, sa constientizam, sa reinvatam sa fim oameni. 
Va multumesc! :) 


Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Cat ma costa?

Primul lucru pe care il intreaba unii clienti: 

Cat ma costa? 

Uneori, unii intreaba asta chiar inainte de a prezenta situatia pentru care au nevoie de avocat.

Din punctul clientului de vedere, costul depinde de un singur lucru: suma pe care e dispus s-o plateasca la acea data. Poti sa-i povestesti o gramada despre cheltuieli, drumuri, timp alocat pentru rezolvarea situatiei, eficienta si ineficienta. 

N-are nici cea mai mica importanta!

Depinde de tine ca avocat sa stabilesti un pret, daca nu mai mic, macar egal cu valoarea pe care clientul o acorda serviciului tau. Daca ai reusit asta, esti angajat.

Daca pentru client valoarea serviciului pe care il ai de prestat este suficient de mare, ar trebui sa poti cere suficient pentru ca onorariul sa poata acoperi costurile si sa-ti ofere profit. 

Dar nu te astepta ca unui client sa-i pese de costurile si profiturile tale – pentru ca nu-l intereseaza!

Din punctul de vedere al avocatului, costurile depind de mai multi factori. Exista si o practica generala asupra onorariilor pentru diverse activitati prestate. Aceasta practica a aparut in 1999 in Baroul Bucuresti care publicase o lista de tarife minimale si, in 2012, Baroul Neamt a dat publicitatii o grila de tarife minimale.

O sedinta de consultanta cost incepand cu ....................................... ................150 de lei.

Un studiu dosar cost incepand cu......................................................... ...............200 de lei

O redactare de actiune noua  cost incepand cu................................... .............400 de lei

O deschidere de dosar in executare silita cost incepand cu ............. .............350 de lei

Un divort fara minori  cost incepand cu...................................... .....................1.200 de lei

O contestatie la executare  cost incepand cu .................................................1.500 de lei

O redactare de contestatie impotriva unui proces verbal  ............... ................300 de lei

Suspendare unei executari silite cost incepand cu.. ............................. ...........700 de lei

Litigiile de munca cost incepand cu........................................... .........  ..........1.200 de lei

Despagubirile pe legi speciale  cost incepand cu..............................  .........1.500 de lei

Un termen de judecata/judecatorie cost incepand cu................... ........ ..........200 de lei.

Deoarece Consiliul Concurentei a considerat ca nu este legal sa se impuna praguri minime, cetateanul nu poate sa stie niciodata cat il costa minim, desi acest serviciu este un drept constitutional, care cu siguranta si obligatoriu ar trebui sa aibe costuri minime, pentru ca un client sa stie exact de la cat incepe demersul. Aceeasi practica de costuri minime exista si la notariate si executori judecatoresti. De aceea cand mergem la un notar, putem sti din start cat ne costa. Numai in acest domeniu planeaza o nebuloasa totala, nebuloasa care, pe multi ii sperie. Insa, realitatea acestor costuri nu este deloc infricosatoare. 

Este adevarat ca pot sa fie dosare si cauze care sa coste si 2.000 si 7.000 de lei. Pot costa si 3.000 euro, insa... pana nu intrebati, nu veti sti niciodata cat costa! Nu va puteti lua dupa cunostinte sau prieteni "experimentati". Niciun proces nu este ca alt proces si niciun tarif ca cel precedent! 

Puteti beneficia de promotii, reduceri, plati in transe, cine stie? 

Macar aveti curajul si intrebati! 

Urmariti acest site, frecvent postam reduceri pentru clientii nostri.

Este drept ca exemplele de onorarii de mai sus sunt doar orientative, preluate din grila publicata de Baroul Neamt. Aceste sume nu genereaza obligatii contractuale pentru nimeni. Au strict caracter de reper orientativ. 

Ratiunea alegerii unui avocat este identica cu cea a alegerii oricarui produs sau serviciu de pe piata. Cu cat preturile sunt mai mici sau aproape de minimul pietei cu atat produsul respectiv are o calitate indoielnica, nu-i asa? 

Va doriti o calitate indoielnica cand va cumparati ceva? Dar atunci cand sunt in joc viata dvs, drepturile, proprietatile, copii, bunurile dvs?

Se imbogateste avocatul pe seama mea?

Nu. In proportie de 90%, nu. 

Cei 10% care fac bani multi din aceasta profesie sunt doar "sus pusi" si cu asta am spus tot. De acei 10% nu va puteti atinge, nici cu gandul. Sunt prea "sus-pusi" sa fie atinsi de omul de rand. Cu ei lucreaza corporatiile, bancile, partidele politice, institutiile statului..deci... "sus-pusi". Aceia fac milioane de euro pe an din avocatura. Nu conteaza cat sunt de buni. Poate sunt. Poate nu. 

Insa aici vorbim de restul de 90% dintre avocati. Acestia subzista. Ca si dvs, ca si altii, traiesc mediu spre decent. Nu in vile somptuoase, nu conducand masini scumpe, nu petrecand vacante in Ibitza, nu facand shopping la Paris. Si daca au ceva din toate acestea, sigur nu din aceasta profesie!

Cat se duce la stat din onorariul de avocat?

Toate onorariile ce vi se solicita sunt purtatoare de taxe si impozite. Ca orice om sau institutie, avocatii platesc din onorariu urmatoarele:

• 10%  contributie la casa de asigurari a avocatilor 
• 16%  impozit pe profit
• 6.5% asigurari de sanatate
• 0,5% somaj
• 24% TVA (daca este cazul)
• 25% chirie, telefon, internet, service, sediu.

Deci... intre 58 si 82% din onorariu sunt numai cheltuieli!!!!

Daca ne raportam la un onorariu de 1.000 de lei, dupa plata cheltuielilor, avocatului ii raman intre 420 si 180 de lei! Si pentru acest onorariu va lucra minim 1 an!! Luati in calcul ca din acel onorariu de 1.000 de lei, avocatul va cheltui cel putin cu transportul sau la termene minim 100-200 de lei! 

Trageti dvs concluzia daca se imbogateste un avocat din onorariul pe care il platiti! 

Si acum, dupa aceasta demonstratie practica, revin si va intreb: ati alege un avocat care ramane cu 180 de lei in mana (sau pe minus dupa ce trage linie) sa va apere? 

Credeti ca isi mai gaseste avocatul motivatia necesara sa isi dea toata silinta in speta dvs daca sistemul ii ia tot ce poate primi?

Daca tot vi se par mari onorariile avocatilor din Romania, ganditi-va ca in alte state oamenii isi ipotecheaza casele ca sa-si angajeze un avocat...deoarece altfel nu si-i permit. Ca exemplu, un client din Italia a platit 10.000 euro pentru o separare si divort.

Cugetati la cele de mai sus si....alegeti intelept!

 

Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)