Adevar sau minciuna?

Bun gasit,

Aceasta postare nu este despre legi, avocatura si altele din aceeasi tema, ci despre.....oameni. Da, am intalnit printre cei care ma abordeaza in rezolvarea unor chestiuni de ordin juridic, o anumita categorie de oameni care m-au uimit prin atitudine.

Postarea am intitulat-o "Adevar sau minciuna?" pentru ca in urma unor interactiuni cu diverse persoane de-a lungul timpului, am ajuns sa ma intreb (doar retoric, e drept!) cum e mai bine sa procedez : sa fiu sincera si deschisa cu oamenii (inclusiv cu clientii) sau sa le spun ceea ce vor sa auda (chiar daca asta presupune sa le ofer informatii eronate)?

Prima varianta de raspuns e cea care ma reprezinta si conforma careia actionez. Da, sunt sincera cu oamenii, deschisa, le dau informatiile pe care le cer, iar acolo unde nu sunt sigura aleg sa-i trimit catre specialistiii in domeniul respectiv. (experti contabili, executori judecatoresti, notari, psihologi, etc). Nu am nicio problema in a spune deschis "nu detin aceasta informatie, intrebati specialistul". 

Exista insa aceasta categorie de oameni care vor de la mine (ca avocat) toate raspunsurile la problemele lor, probleme in care i-am putut ghida decat pana la un punct. Mai departe, i-am indrumat catre specialisti. In loc sa aprecieze ca nu i-am mintit, ca nu le-am dat informatii eronate, ci dimpotriva, i-am trimis la o persoana care zi de zi rezolva situatii similare cu a lor, au considerat ca nu vreau sa-i ajut si s-au suparat....

Nu vad situatiile de mai sus ca pe niste pierderi, ci ca pe un castig pentru ambele parti. 

Relatiile mele cu oamenii (inclusiv clientii) sunt bazate pe comunicare deschisa, pe incredere reciproca, pe sinceritate. Nu promit ca pot face lucruri care nu-mi stau in putere sa le fac. Pot sa promit ca voi face tot ce pot sa rezolv problema, dar nu voi garanta si un anumite rezultat. Sunt OM inainte sa fiu avocat, empatizez cu oamenii, sunt un om de cuvant si asta spune multe. Asa sunt si asa vreau sa raman.

Castiga si persoanele de care am facut vorbire mai sus? 

Cu siguranta!

Vor gasi ceea ce cauta, adica acei oameni care sa le promita "marea cu sarea", care ii vor minti cu privire la costuri (de timp/financiare) si astfel iau nastere "povestile" acelea cu oameni inselati.....Nu intamplator spuneam ca si ei  vor castiga.....vor castiga experienta si, eventual, data viitoare vor alege altfel. Sau nu. Unii nu invata nimic din lectiile de viata prin care trec.

Pornind de la cele de mai sus, va intreb: la o prima interactiune cu avocatul, dvs ce asteptari aveti de la omul, specialistul din fata dvs? 

Doriti o solutie legala la problema dvs, corect? Sau mai multe solutii, daca e posibil....  :) 

Doriti sa fiti informat corect cu privire la proceduri, costuri, etc?

Daca avocatul nu are competenta sa va raspunda anumitor intrebari care tin de alte ramuri de drept (experti, notari, executori judecatoresti), cum procedati? Acceptati indrumarea avocatului care va sfatuieste sa va consultati cu specialistii care va pot oferi informatii  pertinente in cazul dvs, care s-au pregatit special pentru acel domeniu (ca de asta sunt specialitati diferite), care zi de zi rezolva probleme ca ale dvs?

Dvs cum ati proceda? 

Va invit sa-mi lasati mai jos un comentariu si sa va spuneti punctul de vedere si sa invatam unii de la altii din experientele de viata.

Curatorul, tutorele si interzisul judecatoresc

Uitandu-ma sa vad ce cauta vizitatorii blogului  meu pe internet, am observat ca exista un mare interes pentru acest subiect. Prin informatiile pe care le voi oferi in acest articol, imi doresc sa vin in ajutorul celor care cauta aceste informatii.

In prima parte a postarii voi oferi informatii despre cadrul legislativ, iar in ultima parte voi raspunde unui mesaj ce mi-a fost adresat prin e-mail si consider ca ar fi de folos si altor cititori.

Cine este persoana care poate fi pusa sub interdictie?

Conform legii, persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească.

Care este instanta competenta?

 Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

În cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil, este, de asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul. În acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica de îndată o copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.

Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public

Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.

Desemnarea tutorelui

Orice persoană care are capacitatea deplină de exerciţiu poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana şi bunurile sale în cazul în care ar fi pusă sub interdicţie judecătorească.

Numirea unui curator special

În caz de nevoie şi până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie judecătorească, instanţa de tutelă poate numi un curator special pentru îngrijirea şi reprezentarea celui a cărui interdicţie a fost cerută, precum şi pentru administrarea bunurilor acestuia.

Soluţionarea cererii de punere sub interdicţie judecătorească se face potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

Opozabilitatea interdicţiei

 Interdicţia îşi produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă.

Cu toate acestea, lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opusă unei terţe persoane decât de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă, afară numai dacă cel de-al treilea a cunoscut punerea sub interdicţie pe altă cale.

Numirea tutorelui

Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească.

Actele încheiate de cel pus sub interdicţie judecătorească

Actele juridice încheiate de persoana pusă sub interdicţie judecătorească, altele decât cele prevăzute la art. 43 alin. (3), sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ.

Înlocuirea tutorelui

Tutorele celui pus sub interdicţie judecătorească este în drept să ceară înlocuirea sa după 3 ani de la numire.

Pentru motive temeinice tutorele poate cere înlocuirea sa şi înaintea împlinirii termenului de 3 ani.

Obligaţiile tutorelui

Tutorele este dator să îngrijească de cel pus sub interdicţie judecătorească, spre a-i grăbi vindecarea şi a-i îmbunătăţi condiţiile de viaţă. În acest scop, se vor întrebuinţa veniturile şi, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească.

Instanţa de tutelă, luând avizul consiliului de familie şi consultând un medic de specialitate, va hotărî, ţinând seama de împrejurări, dacă cel pus sub interdicţie judecătorească va fi îngrijit la locuinţa lui sau într-o instituţie sanitară.

Când cel pus sub interdicţie judecătorească este căsătorit, va fi ascultat şi soţul acestuia.

Liberalităţile primite de descendenţii interzisului judecătoresc

Din bunurile celui pus sub interdicţie judecătorească, descendenţii acestuia pot fi gratificaţi de către tutore, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea instanţei de tutelă, fără însă să se poată da scutire de raport.

Ridicarea interdicţiei judecătoreşti

Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicţia, instanţa judecătorească va pronunţa ridicarea ei.

Cererea se poate introduce de cel pus sub interdicţie judecătorească, de tutore, precum şi de persoanele sau instituţiile prevăzute la art. 111.

Hotărârea prin care se pronunţă ridicarea interdicţiei judecătoreşti îşi produce efectele de la data când a rămas definitivă.

Cu toate acestea, încetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusă decât în condiţiile prevăzute la art. 169 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

Ridicarea interdicţiei judecătoreşti
Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicţia, instanţa judecătorească va pronunţa ridicarea ei.
Cererea se poate introduce de cel pus sub interdicţie judecătorească, de tutore, precum şi de persoanele sau instituţiile prevăzute la art. 111.
Hotărârea prin care se pronunţă ridicarea interdicţiei judecătoreşti îşi produce efectele de la data când a rămas definitivă.
Cu toate acestea, încetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusă decât în condiţiile prevăzute la art. 169 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

Ridicarea interdicţiei judecătoreşti
Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicţia, instanţa judecătorească va pronunţa ridicarea ei.
Cererea se poate introduce de cel pus sub interdicţie judecătorească, de tutore, precum şi de persoanele sau instituţiile prevăzute la art. 111.
Hotărârea prin care se pronunţă ridicarea interdicţiei judecătoreşti îşi produce efectele de la data când a rămas definitivă.
Cu toate acestea, încetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusă decât în condiţiile prevăzute la art. 169 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

Mesajul pe care l-am primit este urmatorul:

"Va rog sa ma lamuriti si pe mine intr-o problema a carei rezolvare nu o gasesc.Sunt tutorele fratelui meu,care este interzis judecatoresc,trebuie sa ma prezint in fata notarului pentru intocmirea actelor de succesiune,printre toate documentele solicitate (nu putine)de notar ,mai trebuie o incuviintare a tutorelui pentru a reprezenta interzisul jud.in fata notarului,autoritatea tutelara imi spune ca nu mai este de competenta ei,instanta spune ca un consiliu de familie,notarul ca poate solicita un curator special,dar ceva sigur nu stiu,va rog sa-mi spune-ti unde si cui sa ma adresez ca sa pot primi acesta incuviintare.va multumesc, Doru M."

Domnul Doru M. este in conflict de interese cu fratele lui pentru reprezentarea la succesiune. Pentru a putea parcurge procedura dezbaterii succesorale trebuie numit un curator special.

In conformitate cu prevederile art.150 din noul Cod Civil, pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanţa de tutelă.

Prin urmare, dl Doru M trebuie sa solicitate notarului public numirea unui curator special, iar apoi printr-o cerere adresata instantei trebuie solicitata validarea sau inlocuirea acestui curator special.



Daca aveti intrebari/nelamuriri legate de procedura instituirii tutelei scrieti-le mai jos, intr-o formulare cat mai clara. Va voi raspunde in masura timpului disponibil.

Recomandare

Recomandare: 21 de metode pentru a creste afacerea ta, seminar gratuit sustinut de Lorand Soares-Sasz




Lorand Soarez-Szasz este speakerul pe care vreau sa vi-l recomand cu toata increderea.

De ce? Pentru ca este un model despre cum puteti sa reusi in viata, chiar daca, aparent, conditiile nu va sunt mai deloc favorabile.
Pentru aceia dintre dvs care au o afacere sau vor sa demareze una in lunile care urmeaza, un seminar gratuit, plin de lucruri utile, este extrem de binevenit.
In plus, este si o modalitate de a va promova, cu ajutorul cartilor de vizita, deoarece in pauza veti putea sa le distribuiti celorlalti participanti si, la randul dvs, sa primiti carti de vizita si pliante de promovare din partea lor.

"21 de metode pentru a creste afacerea ta", seminarul tinut de catre Lorand Soarez-Szasz o sa va placacu siguranta.

Daca sunteti din Iasi, ma puteti intalni si pe mine, in data de 23 iunie 2015, la Palas, incepand cu ora 10.
Inscrieti-va pe site-ul www.coaching4you.ro chiar acum!

Despre apostila...

Ce este apostila?

Apostila este un certificat eliberat de autorităţile competente ale unui stat semnatar al Convenţiei de la Haga, pentru actele oficiale întocmite în ţara respectivă, care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat semnatar al Convenţiei. Eliberarea apostilei are drept scop autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea utilizării unor acte false în vederea producerii de efecte juridice.

Cum se eliberează apostila ?

Procedura de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi de alte organe de autoritate administrativă din România, care organizează o activitate de interes public, în cadrul unor competenţe stricte stabilite prin lege, se desfăşoară prin intermediul biroului apostilă organizat în cadrul instituţiilor prefectului.

Apostila se semnează de către subprefectul judeţului/municipiului Bucureşti, desemnat prin ordin al prefectului sau, în cazul în care acesta se află în imposibilitate, de una dintre cele două persoane împuternicite prin ordin al prefectului să îl înlocuiască pe subprefect.

Apostila se eliberează de către instituţia prefectului din judeţul în care titularul actului sau soţul/soţia ori o rudă până la gradul II a acestuia are domiciliul/ultimul domiciliu sau din judeţul în care emitentul actului are sediul.

Care sunt actele pentru care se eliberează apostila ?

Principalele categorii de acte pentru care se eliberează apostila sunt următoarele:

1. acte de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces) ;
2.acte care fac dovada schimbării numelui pe cale administrativă (dispoziţii, certificate emise de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor);
3. certificate privind domiciliul şi cetăţenia;
4. certificate de cazier (judiciar, fiscal etc);
5. certificate pentru evitarea dublei impuneri, certificate de rezidenţă fiscală, adeverinţe de venit etc;
6. acte referitoare la raporturile de muncă/serviciu (stagiul de cotizare etc.);
7. acte de studii (diplome de bacalaureat, diplome de licenţă etc.);
8. acte care dovedesc calificarea într-o meserie (pregătirea profesională obţinută în sistemul de formare profesională pentru adulţi), brevete (de turism etc), certificate (de competenţă a personalului navigant, de traducător în şi din limbi străine, de conformitate pentru calificarea în profesii din domeniul sănătăţii etc);
9. acte cu caracter medical (dovezi de vaccinare, fişe medicale, adeverinţe medicale etc);
10. acte care fac dovada componenţei familiei, cu excepţia livretului de familie;
11. certificate de botez, cununie etc;
12. certificate prin care se confirmă exactitatea sau realitatea unui fapt ori se atestă o anumită calitate în vederea valorificării anumitor drepturi, precum şi adeverinţe prin care se atestă un drept sau un fapt, eliberate în temeiul legii.

Care sunt actele pentru care NU se eliberează apostila ?

Principalele acte pentru care nu se eliberează apostila în cadrul instituţiei prefectului sunt actele de identitate şi paşapoartele, actele emise de autorităţile române care urmează a fi folosite în statele care nu sunt parte la Convenţia de la Haga, iar în această situaţie solicitanţii se vor adresa Ministerului Justiţiei, str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti şi Ministerului Afacerilor Externe, Aleea Alexandru, nr. 24, sector 1, Bucureşti, pentru supralegalizare. De asemenea, actele pentru care nu se eliberează apostila sunt copiile actelor administrative, actele aflate sub semnătură privată, hotărârile judecăoreşti, precum şi livretele de familie.

Despre solicitanţii apostilei

Eliberarea apostilei poate fi solicitată de către titularul actului, de către soţul/soţia titularului actului sau de către o rudă până la gradul II cu titularul actului, iar în acest caz se vor prezenta şi documente care atestă relaţia, dacă aceasta nu rezultă din actul de identitate. De asemenea, eliberarea apostilei mai poate fi solicitată de către o altă persoană fizică, care prezintă procură notarială sau împuternicire avocaţială, sau de către o persoană juridică care a încheiat cu titularul actului un contract având ca obiect realizarea în numele acestuia a procedurilor necesare pentru eliberarea apostilei, prin reprezentant care prezintă delegaţie în acest sens.

În acelaşi timp, solicitanţii pot depune documentele şi prin corespondenţă, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) actul pentru care se solicită eliberarea apostilei este însoţit de celelalte documente necesare;
b) documentele sunt transmise printr-un serviciu de curierat rapid, cu confirmare de primire.

Care sunt documentele necesare eliberării apostilei ?

Pentru ca apostila să fie eliberată, trebuie să depuneţi la sediul instituţiei prefectului următoarele documente :

1. o cerere, indiferent de numărul actelor aparţinând aceluiaşi titular pentru care se solicită eliberarea apostilei; 2. actul pentru care se solicită eliberarea apostilei, în original; 3. dovada achitării taxelor pentru prestarea serviciului de eliberare a apostilei.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii despre statele semnatare ale Convenţiei de la Haga, despre taxele pe care trebuie să le plătiţi sau dacă doriţi să aflaţi în ce judeţ se află Birourile Apostilă, accesaţi următoarea adresă.

Sursa: MAI

Anularea CASS pentru anumiti contribuabili

Mai multi contribuabili vor beneficia de anularea contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) datorata incepand cu anul 2012 si pana in prezent, se mentioneaza intr-un proiect de act normativ adoptat de Guvern pe 4 februarie 2015. 

 Potrivit acestui act normativ, se anuleaza contributia de asigurari sociale de sanatate datorata incepand cu 1 ianuarie 2012 pana pe 31 ianuarie 2015 pentru sapte categorii de contribuabili:

a) copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca au fost elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenti. Daca au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru aceste venituri, nu se anuleaza contributia;
b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care au provenit  din sistemul de protectie a copilului. Daca au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, silvicultura, piscicultura si pentru cele acordate in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aceste venituri, nu se anuleaza contributia;
c) sotul, sotia si parintii care nu au avut venituri proprii si care se  aflau in intretinerea unei persoane asigurate, pentru venitul baza de calcul reprezentat de salariul minim brut pe tara;
d) persoanele persecutate politic de fostul regim comunist;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate in baza Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia;
f) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia;
g) femeile insarcinate si lauzele, daca nu au realizat venituri asupra carora s-a datorat contributia sau au avut venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

ANAF va emite si va comunica din oficiu decizii de anulare a platii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru cazurile in care a emis si comunicat decizii de impunere pentru persoanele fizice care, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si evidentelor transmise de CNAS catre ANAF, aveau calitatea de asigurat, fara plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, se precizeaza in comunicat. Reglementarea se va aplica indiferent daca impotriva deciziei de impunere s-au exercitat ori nu cai de atac.

In cazul in care ANAF a emis, dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul CASS, organul fiscal nu va mai comunica decizia de impunere, iar in cazul in care nu a emis-o, nu va mai emite o astfel de decizie.

Persoanele fizice care beneficiau de calitatea de asigurat fara plata CASS si au efectuat plata acestei contributii ca urmare a deciziilor de impunere emise si comunicate de ANAF vor avea dreptul la restituirea sumelor achitate.

Acelasi document prevede ca persoanele fizice care se incadreaza intr-una dintre categoriile mentionate mai sus si care au primit decizii de impunere, dar nu au primit decizia de anulare de la ANAF, beneficiaza de acest drept, la cerere, dupa obtinerea documentului justificativ care atesta calitatea de asigurat fara plata contributiei, eliberat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, se mentioneaza in comunicatul Guvernului.

Anularea CASS vine in conditiile in care mii de minori au primit decizii de impunere pentru plata de contributii sociale de sanatate pentru veniturile obtinute din dobanzile  realizate pentru alocatiile primite de la stat si pe care nu le-au ridicat din conturile bancare.

Situatia s-a datorat unor prevederi neclare din Codul fiscal care nu excludeau in mod specific de la plata CASS persoanele care beneficiaza de asigurare de sanatate fara plata contributiei, cum sunt, spre exemplu, toti tinerii de pana in 18 ani.

Intre timp, Codul fiscal a fost modificat pentru corectarea acestor neclaritati. Astfel, OG nr. 4/2015 care a intrat in vigoare pe 31 ianuarie stabileste explicit categoriile de persoane care scutite de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate, precum si categoriile de venituri pentru care nu vor datora contributie.

Noul proiect de lege aprobat astazi de Guvern este complementar OG nr. 4/2015, in sensul ca ordonanta va actiona pentru viitor, in timp ce proiectul de lege vine sa remedieze inadvertentele aparute in trecut, ca urmare a aplicarii OUG nr. 125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, explica Guvernul.

Regularizarea cererii de chemare in judecata in NCPC

Posibilitatea persoanei de a-si valorifica drepturile ori interesele legitime prin concursul justitiei se realizeaza printr-o cerere adresata instantei de judecata – cererea de chemare in judecata.

 

Potrivit art. 194 NCPC

 „Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

b) numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator. Dovada calitatii de reprezentant, in forma prevazuta la art. 151, se va alatura cererii;

c) obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. Pentru imobile, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 104. Pentru identificarea imobilelor se vor arata localitatea si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, precum si, cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz. La cererea de chemare in judecata se va anexa extrasul de carte funciara, cu aratarea titularului inscris in cartea funciara, eliberat de biroul de cadastru si publicitate imobiliara in raza caruia este situat imobilul, iar in cazul in care imobilul nu este inscris in cartea funciara, se va anexa un certificat emis de acelasi birou, care atesta acest fapt;

d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

e) aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor aplica, in mod corespunzator, dispozitiile art. 150. Cand reclamantul doreste sa isi dovedeasca cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia, daca paratul este o persoana fizica. In cazurile in care legea prevede ca paratul va raspunde in scris la interogatoriu, acesta va fi atasat cererii de chemare in judecata. Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele, prenumele si adresa martorilor, dispozitiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;

f) semnatura”.

Cererea redactata conform art. 194 NCPC va fi depusa la instanta in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se va face intr-un singur exemplar. In toate cazurile, este necesar si un exemplar pentru instanta.

Potrivit art. 150, la fiecare exemplar se vor anexa copii certificate pentru conformitate ale inscrisurilor de care partea intelege a se folosi in proces.

De asemenea, se va anexa delegatia avocatiala sau imputernicire in cazul in care cererea a fost facuta prin avocat sau consilier juridic, respectiv mandatar.

In cazul in care cererea este supusa timbrarii, art. 197 stabileste obligatia de a se atasa cererii si dovada achitarii taxelor datorate, netimbrarea sau timbrarea insuficienta fiind sanctionate cu anularea cererii.

Analizand aceste prevederi, se poate observa ca normele care reglementeaza continutul cererii si documentelor anexate nu sunt modificate in esenta lor, ci, mai degaraba, asa cum am aratat si mai sus, fixeaza un cadru mult mai bine conturat decat reglementarea anterioara. Astfel, se remarca faptul ca reglementarea actuala este mai detaliata in ceea ce priveste elementele de identificare a partilor si a reprezentantilor lor legali si conventionali, determinarea obiectului cererii si a mijloacelor de proba.

Un element de noutate il constituie reglementarea procedurii de verificare si regularizare a cererii de chemare in judecata.

Din formularea art. 200 se desprinde concluzia ca aceasta procedura reprezinta o etapa prealabila fixarii primului termen de judecata, etapa are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza a indeplinirii cerintelor legale privind continutul si timbrarea cererii introductive.

Astfel, potrivit noului cod, cererea nu va fi automat comunicata paratului ci, la primirea acesteia, presedintele instantei sau judecatorul care il inlocuieste, va verifica daca aceasta indeplineste cerintele prevazute de lege. Cand cererea nu indeplineste cerintele legale, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca modificarile sau completarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii.

In cazul neindeplinirii acestor lipsuri in termenul de 10 zile, instanta prin incheiere, data in camera de consiliu, va dispune anularea cererii in conformitate cu dispozitiile art. 200 alin. 3 NCPC.

Prin urmare, daca potrivit codului anterior, neindeplinirea obligatiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare in judecata se putea sanctiona cu suspendarea judecatii, in reglemetarea actuala, neindeplinirea acestor obligatii in termenul prevazut va atrage anularea cererii de chemare in judecata.

Un aspect nelamurit prin dispozitiile art. 200 NCPC priveste problema citarii sau nu a reclamantului la anularea cererii. Se remarca faptul ca, in incercarea de a raspunde acestei probleme, s-au conturat deja doua opinii.

Intr-o opinie, care cunoaste cei mai multi sustinatori, reclamantul nu va fi citat la anularea cererii intrucat sunt incidente dispozitiile din materia necontencioasa potrivit carora citarea partilor este facultativa. Astfel, potrivit art. 532 NCPC, in ceea ce priveste procedura necontencioasa, regula este ca „judecata se va face cu sau fara citare, la aprecierea instantei”. De asemenea, se are in vedere si alin. 6 al art. 200 conform caruia cererea de reexaminare se va solutiona cu citarea reclamantului si, printr-o interpretare per a contrario a alin. 6, ar trebui concluzionat ca, la anularea cererii, nu este necesara citarea.

Intr-o a doua opinie insa, se arata ca citarea este obligatorie avandu-se in vedere disp. art. 153 NCPC, potrivit carora „instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat (…) in afara de cazurile in care prin lege se prevede altfel”.

Consideram justa a doua opinie, pornind de la principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, principiu reflectat in interpretarea art. 153, in sensul ca aceste dispozitii nu disting in ceea ce priveste citarea dupa natura sau caracterul cererii, astfel incat, in situatiile in care legea nu prevede in mod expres ca judecata se va putea face fara citarea partilor, acestea trebuie, in mod obligatoriu, citate.

Mai mult decat atat, consideram ca nu ar trebui recurs la prevederi care reglementeaza procedura necontencioasa. Procedura regularizarii cererii este reglemetata in cadrul Titlului I a Cartii a II-a, Procedura contencioasa, motiv pentru care normele care ar putea fi considerate ca fiind lacunare, este necesar sa se completeze, in primul rand, prin alte norme ale aceleiasi proceduri – procedura contencioasa.

Nu in ultimul rand, nu trebuie pierdute din vedere importanta si scopul citarii – asigurarea posibilitatii partii de a-si exercita dreptul la aparare. Faptul ca incheierea de anulare poate fi atacata printr-o cale de atac specifica, cale de atac in care reclamantul va fi citat, nu acopera lipsirea partii de posibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare in fond.

Cu privire la cererea de reexaminare, trebuie spus ca, prin intermediul acesteia, reclamantul va putea cere instantei de judecata, motivat, sa revina asupra masurii anularii. Potrivit art. 200 NCPC, cererea de reexamninare trebuie formulata in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare si se va solutiona „prin incheiere definitiva, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregulatatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. 2”. 

In caz de admitere a cererii de reexaminare cauza se va retrimite completului initial investit.

Art. 201 NCPC, prevede ca judecatorul, de indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, dispune, prin rezolutie, comunicarea acesteia catre parat, punandu-i-se in vedere ca are obligatia de a depune intampinare, in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres prin citatie.

Un alt element de noutate il aduc si dispozitiile alin. 2 ale art. 201 NCPC ce introduc notiunea, folosita si anterior in practica, de „raspuns la intampinare”, instituind obligatia reclamantului de a formula un „raspuns la intampinare in termen de 10 zile” de la comunicarea acesteia, paratul luand la cunostinta de acest raspuns de la dosarul cauzei, neputand solicita un termen de a lua la cunostinta.

Potrivit alin. 3, in termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, sau dupa expirarea termenului de 10 zile, „judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor”.

In concluzie, conform NCPC, primul termen de judecata nu se va mai fixa in mod aleatoriu dupa depunerea cererii de chemare in judecata, intrucat legiuitorul a stabilit un termen fix, de maxim 60 de zile, in cadrul caruia instanta va fixa primul termen de judecata in cauza, dupa ce se va verifica cererea si va fi regularizata conform cerintelor legale si dupa ce se vor indeplini procedurile de comunicare a intampinarii si a depunerii raspunsului la intampinare.

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!



Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Incredintarea minorului care are resedinta obisnuita in strainatate. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003

In conformitate cu art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului, din 27 noiembrie 2003, privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti, competenta instantelor judecatoresti dintr-un stat membru se determina dupa criteriul resedintei obisnuite a copilului la momentul sesizarii instantei, fiind vorba despre o competenta exclusiva a organelor judiciare.

In speta, avand in vedere declaratiile martorilor, instanta a stabilit ca reclamanta si minorul isi au resedinta obisnuita in Spania de mai multi ani, copilul urmand cursurile scolare in aceasta tara.

In cauza s-a invocat incidenta art. 12 al. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 pentru a justifica competenta instantei romane sesizate cu judecata pricinii.

Asupra acestui aspect, instanta a retinut ca, desi este adevarat ca art. 8 al. 1 din Regulament se aplica sub rezerva art. 12 din acelasi act normativ, totusi dispozitiile art. 12 al. 3 nu sunt aplicabile in speta.

Conform art. 12 al. 3 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, instantele judecatoresti dintr-un stat membru sunt competente in materie de raspundere parinteasca atunci cand copilul are o legatura stransa cu acest stat membru, in special datorita faptului ca unul dintre titularii raspunderii parintesti isi are resedinta obisnuita aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru si competenta instantelor a fost acceptata in mod expres sau in orice alt mod neechivoc de catre toate partile la data sesizarii instantei, iar competenta este in interesul superior al copilului.

In cauza, instanta constata ca nu sunt intrunite in speta conditiile cumulative ale existentei unei stranse legaturi pe care copilul sa o aiba cu statul roman si competenta instantelor romane sa fie in interesul superior al copilului.

Astfel, legaturile minorului cu statul de cetatenie sunt intamplatoare, paratul dezinteresandu-se grav de evolutia copilului, iar cursurile de invatamant fiind urmate in Spania. Pe de alta parte, justa solutionare a cauzei impune administrarea unor probe care sa ateste conditiile materiale si morale pe care reclamanta le poate oferi copilului sau minor, impunandu-se totodata si audierea nemijlocita de catre instanta a copilului in cauza.

Or, administrarea acestor probe se impune a fi facuta de instanta potrivit principiului proximitatii, respectiv de catre instantele in a caror raza teritoriala isi are stabilita resedinta minorul, aceste organe judiciare avand acces la datele necesare stabilirii detaliate a conditiilor materiale si morale pe care reclamanta le poate oferi copilului sau minor.

Retinand ca in cauza nu sunt intrunite cerintele prevazute de art. 12 al. 3 din Regulament pentru ca instantele romane sa dobandeasca pe deplin competenta materiala si teritoriala de a solutiona pricina si ca la data sesizarii instantei cu solutionarea cererii avand ca obiect incredintare minor, acesta avea resedinta obisnuita in alt stat membru (Spania), instanta constata ca in lumina dispozitiilor art. 8 al. 1 din Regulament, competenta de a solutiona in fond actiunea este conferita in favoarea instantelor spaniole, ca si instante in raza carora minorul isi avea stabilita resedinta obisnuita la data promovarii cererii.