Bancile nu te iarta!

"Scriu acest articol din perspectiva experienței mele profesionale de avocat care a avut ocazia să aprofundeze atât legislația bancară cât și o cazuistică bogată în materie de litigii cu băncile.

Scriu în ideea că oamenii, citind acest articol SE VOR OPRI DE LA A MAI FACE CREDITE LA BĂNCI, ruinându-și orice șansă de mai bine pentru viitor.

Un prim sfat dacă vrei să faci un împrumut bancar: NU ÎL FACE! 

Dacă totuși te încăpățânezi să faci prostia asta, citește acest articol și mai reflectează odată! În general, la astfel de lucruri, regretele sunt tardive – odată ce-ai semnat, și nici un avocat de pe lume nu te poate ajuta, căci băncile conduc lumea. Ah, și scuza copilărească de genul “n-am știut că…” NU ȚINE ! Băncile nu iartă pe nimeni. Fără excepție, oricât de “prietenoase” ar părea ele sau angajații lor în ofertele inițiale.

Deci, să începem cu începutul. Te trezești că ți se oferă un credit în termeni foarte avantajoși (dobândă mică, fără comisioane de administrare, condiții flexibile de rambursare, aprobare rapidă, etc.). Dacă este vorba de o sumă mică (așa-zisul împrumut “de nevoi personale”), banca nu îți cere să garantezi cu nimic acest credit. O adeverință de salariu și eventual doi giranți sunt suficienți. Însă dacă vorbim de sume mari, pentru achiziții de imobile, lucrurile se schimbă. Acolo garantezi cu casa, terenul, sau ce mai ai și, eventual și cu giranții care pun și ei umărul cu bunurile lor proprii, la garanții.

Și ți se vâră sub nas formularul de contract de credit “standard“, iar tu, în loc să plătești o oră un avocat bun care să îți explice în ce te bagi, semnezi ca primarul, fericit că ai reușit să îndeplinești condițiile de creditare, de parcă ți-ar fi făcut banca cine știe ce favor că ți-a dat bani cu împrumut și prin asta te-a făcut sclavul ei pe următorii 30 de ani !

De obicei, când primești contractul, verifici la drepturi și obligații, suma împrumutată și valoarea dobânzii. Însă clenciul stă de obicei în anexe. Banca “uită” să îți prezinte anexele la contract – CARE FAC PARTE INTEGRANTĂ DIN ACESTA sau ți le prezintă abia la final, când deja ai impresia că alea sunt doar niște formalități neimportante.

Dacă ai fost suficient de neinspirat să faci pasul spre lungul dans în duet cu banca pune mâna pe actele tale de credit si VERIFICĂ, să vezi la ce riscuri te expui DACĂ ÎNCETEZI SĂ MAI PLĂTEȘTI RATA:

O primă anexă interesantă la contractul de creditare, scrisă de obicei cu litere mici – nu din economie de hârtie, ci tocmai pentru a părea neinteresantă iar omul să se plictisească repede citind-o, este cea privind “condițiile generale de creditare” care nu sunt prinse în contract, unde la început sunt definiți cu termenii contractului (plicticos, nu-i așa, să citești definiția creditului, a clientului, a dobânzii, etc.) unde însă mai apoi sunt definite faze ca:

- acordul creditorului privind cesiunea contractului fără acordul său prealabil.

- acordul creditorului privind cesiunea contractului în urma declarării scadente a acestuia de către bancă fără acordul său prealabil.

- declararea ca scadentă a ÎNTREGULUI ÎMPRUMUT pentru neplata consecutivă a două rate, fără nici o notificare prealabilă sau punere în întârziere.

- că ești de acord ca, în caz de neplată, cuantumul penalităților să poată depăși totalul sumei de restituit, etc, etc.

Toate  acestea sunt derogări extrem de importante de la norma generală în materia împrumutului – astfel cum apar ele reglementate în Codul Civil, iar prin semnarea contractului și anexelor în această formulă, persoana împrumutată pierde DIN START orice protecție din partea legii – așa cum este ea reglementată, echitabil pentru ambele părți.

Apoi vine cireașa de pe tort: SCADENȚARUL, numit și GRAFICUL DE RAMBURSARE a creditului. Este acea anexă la contract în care ai trecut sub formă de tabel valoarea fiecărei rate pe fiecare lună, până la achitarea integrală a împrumutului. Plicticos, nu? De ce să ne batem capul cu el, dacă știm că dobânda este oricum avantajoasă?

Ei bine, nu e chiar așa “avantajoasă”, dacă stai să privești lucrurile din perspectivă statistică. Care e de fapt șmecheria cu creditele date de bănci? Câștigă oare ele din acele dobânzi “avantajoase” care nu acoperă de multe ori nici rata inflației ? De unde fac băncile profit ?!

Statistic spuneam, bancherii au observat că în general creditul este o afacere supusă riscurilor imprevizibile din viitorul incert al fiecăruia, iar oamenii sunt mult prea optimiști atunci când contractează un împrumut, astfel că mai mult de jumătate din ei nu ajung să restituie la termen creditul, iar acesta trebuie executat silit, prin garanțiile constituite sau prin alte mijloace (popriri pe salariu, etc.)

Și atunci au recurs la următorul truc: bancherul îți dă un credit de 100.000 euro să zicem, cu termen de restituire în 10 de ani și cu o dobândă de 7% pe an. Tu faci un calcul total, linear și gândești: 7% din 100.000  = 7000 euro. 7000 euro X 10 ani = 70.000 euro. Deci te gâdești că ai luat 100.000 euro de la bancă și în 10 ani restitui 170.000 euro, plus ceva comisioane. ȘI TE GÂNDEȘTI CĂ MERITĂ ! Ei bine, aici te-a fraierit!

Nu se întreabă nimeni de ce în graficul de rambursare de la ORICE BANCĂ DIN ROMÂNIA, în graficul de rambursare dobânda este VARIABILĂ – în sensul că este DESCRESCĂTOARE, în vreme ce valoarea ratei creditului achitat este CRESCĂTOARE?

Revin la ce spuneam mai devreme, respectiv că peste 50% din români nu apucă să ducă la bun sfârșit creditele și sunt executați silit. Aici intervine calcului pervers al bancherului.

Să spunem că 5 ani ai avut un job, ai plătit ratele și totul a fost ok. Însă, după 5 ani, intervine ceva: un necaz în familie, o cheltuială neașteptată, un deces, pierderea locului de muncă, o boală – deci ceva ce te dezechilibrează financiar. Bancherul atâta așteaptă de fapt: SĂ NU PLĂTEșTI DOUĂ LUNI LA RÂND RATELE. În acel moment el îți declară creditul scadent și îți notifică că ai brusc de plată într-o singură și unică tranșă, în termen de câteva zile, ÎNTREAGA SUMĂ A CREDITULUI RĂMASĂ DE ACHITAT!

Și aici apare stupoarea la cei mai mulți oameni care au luat țeapă cu băncile: în ăia 5 ani în care au plătit, având senzația că plătesc ratele din împrumut, de fapt ei plăteau dobânda “variabilă”. VARIABIL e un termen bancar incorect folosit, care îl duce pe om cu gândul la cine știe ce variații ale dobânzii în funcție de cursul de piață al monedei, de economie, etc. De fapt, termenul VARIABIL ascunde această umflare a ratelor inițiale, cu dobândă, în detrimentul creditului ce trebuie restituit.

Și astfel ajungi ca după 5 ani de restituire a “creditului” din cei 10 ani în total, TU să descoperi că nu ai fost atent la structura scadențarului și ai plătit undeva la 10% din totalul sumei de restituit, restul de 90% achitat fiind dobânzi, creditul fiind plasat de bancă spre achitare în scadențar la coadă, în ultimii ani de rambursare.

Și așa, banca te obligă să plătești după 5 ani de rate, în care ți-a încasat aproape integral dobânda pe cei 10 ani, 90% din suma împrumutată (90.000 euro din exemplul nostru), sumă la care îți calculează repejor și penalități de întârziere care iau astfel locul dobânzilor.

Atunci descoperi că de fapt, pentru suma restituită până la acel moment (de 10.000 euro din împrumut din exemplul nostru), tu ai achitat dobânzi în valoare de 700% raportat la suma restituită din împrumut, căci restul rămâne de restituit integral !

ACUM ÎNȚELEGEȚI DE CE NU TREBUIE SĂ FACEȚI ÎMPRUMUTURI LA BĂNCI?

Dar asta nu e tot ! Am cunoscut oameni de bună credință, care în cea de-a 61 zi e neplată, s-au dus cu banii în mână la bancă să achite creditul restant, iar banca a refuzat primirea banilor, cerându-le să achite ÎNTREAGA SUMĂ ÎMPRUMUTATĂ, căci banca a declarat imediat creditul scadent! Respectivilor le-a fugit pământul de sub picioare, s-au dus să vorbească cu directorul și au aflat că imediat, contractul a fost cedat FĂRĂ ACORDUL LOR (căci, vă amintiți, SEMNASERĂ că sunt de acord și cu cedarea) unei firme de recuperări creanțe, de fapt o altă divizie a băncii respective.

Și astfel bancherul este precum un păianjen care așteaptă pitit ca nenorocirea să apară în viața ta, iar el să se repeadă și să îți ia TOTUL, tot ce ai muncit și ai construit uneori într-o viață de om. Și îți vinde repede la licitație, unuia care este mână în mână cu el, imobilul cu care ai garantat, la un preț care de multe ori nici nu acoperă suma ce trebuie restituită, și te trezești că mai rămâi și dator la bancă, după ce aceasta ți-a luat casa!

Să spunem însă că reușești să termini creditul, sau măcar să te poticnești spre sfârșit cînd suma rămasă de restituit din valoarea împrumutului este acceptabilă. Chiar și așa, banca îți poate face mari necazuri, căci dobânzile și penalitățile restante cresc precum Făt Frumos din poveste, într-o zi precum altele într-un an, cu cheltuieli de executare și tot felul de alte comisioane.

Mai sunt și rarele situații fericite, în care oamenii sunt loviți brusc de noroc, situația lor financiară se îmbunătățește într-o anumită perioadă a vieții lor și vor să achite anticipat creditul, să scape de o bătaie de cap. 

GHICI CE ?! Banca a avut grijă să strecoare în contract și clauză că, în situația achitării anticipate a creditului, PLĂTEȘTI MAI MULT!  

De ce să plătești mai mult, se întreabă unii ? Orice creditor s-ar bucura să își vadă banii înapoi mai repede. Răspuns final: ca să te descurajeze să restitui împrumutul anticipat, în speranța că se va întâmpla ceva, norocul se va întoarce împotriva ta și vei rămâne din nou fără banii pentru cele două rate consecutive.

 ...............................

Ar mai fi multe de spus, dar am obosit să îmi răcesc gura de pomană cu unii care mai întâi semnează și apoi vin la avocat, cum ar spune medicii, “cu pacientul deja mort".

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!



Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)