Se stie ca orice
cerere adresata instantei se timbreaza corespunzator, conform dispozitiilor
Legii 146/1997, lege modificata recent prin OUG 80/2013. Toate cererile se
timbreaza in avans, anterior primei zile de infatisare, sau, cel mai
tarziu, in prima zi de judecata. Insa, ce facem daca nu mai dorim sa ne
judecam, desi am achitat taxa de timbru? Discutam astazi despre acest subiect.
1. Cum stim cat trebuie sa timbram?
Fiecare cerere si/sau capat de cerere adresat instantei, trebuie
timbrat corespunzator. Exista totusi si cereri care nu se timbreaza, precum
cererile in contradictoriu cu autoritatile statului, de exemplu, insa situatia
in care nu se percepe taxa este una rara. Valoarea timbrajului se
stabileste in functie de obiectul cauzei, valoarea obiectului, numarul de
capete de cerere, samd. Toate aceste criterii si valori se regasesc in OUG
80/2013. Totusi, instanta are rolul de a stabili valoarea taxei de timbru
datorata si, totodata, rolul de a comunica obligatia de plata a acesteia, prin
citatie sau in ziua infatisarii, sub sanctiunea anularii cererii. Obligatia
timbrajului, asupra pretentiilor proprii, intra in sarcina oricaror parti din
dosar - fie ca esti reclamant, fie ca esti intervenient si, in cazuri deosebite
chiar daca esti parat, sub conditia ca acesta sa fi formulat pretentii la
adresa reclamantului (prin cerere reconventionala).
2. Cum se restituie taxa de timbru platita?
Există unele situaţii în care, la cererea petiţionarului,
sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite
(integral, parţial sau proporţional), conform prevederilor OUG 80/2013. In acest sens trebuie formulata o cerere de restituire
adresata instantei respective, urmand ca, mai apoi, in baza deciziei de
restituire, sa va prezentati la unitatea administrativ-teritoriala unde ati
achitat taxa. (CEC, Trezorerie, samd)
ATENTIE!
Cererea de
restituire trebuie sa se faca in termen de 1 an de la data platii.
3. In ce conditii se restituie taxa de timbru?
Conform art. 45 din OUG 80/2013, aceasta taxa se poate
restitui in urmatoarele situatii:
• când taxa plătită nu era datorată;
• când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
• când acţiunea/cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
• când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedura civila sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât (se restituie doar jumătate din sumă);
• când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată/s-au împăcat (se restituie doar jumătate din sumă);
• când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă (taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei);
• în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii ca nefiind de competenţa instanţelor române;
• când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici (se restituie doar jumătate din sumă);
• în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă (se restituie doar jumătate din sumă);
• în alte cauze expres prevăzute de lege.
• când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
• când acţiunea/cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
• când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedura civila sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât (se restituie doar jumătate din sumă);
• când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată/s-au împăcat (se restituie doar jumătate din sumă);
• când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă (taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei);
• în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii ca nefiind de competenţa instanţelor române;
• când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici (se restituie doar jumătate din sumă);
• în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă (se restituie doar jumătate din sumă);
• în alte cauze expres prevăzute de lege.
Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!
Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu