Restituirea taxei de timbru

Se stie ca orice cerere adresata instantei se timbreaza corespunzator, conform dispozitiilor Legii 146/1997, lege modificata recent prin OUG 80/2013. Toate cererile se timbreaza in avans, anterior primei zile de infatisare, sau, cel mai tarziu, in prima zi de judecata. Insa, ce facem daca nu mai dorim sa ne judecam, desi am achitat taxa de timbru? Discutam astazi despre acest subiect.

1. Cum stim cat trebuie sa timbram?

Fiecare cerere si/sau capat de cerere adresat instantei, trebuie timbrat corespunzator. Exista totusi si cereri care nu se timbreaza, precum cererile in contradictoriu cu autoritatile statului, de exemplu, insa situatia in care nu se percepe taxa este una rara. Valoarea timbrajului se stabileste in functie de obiectul cauzei, valoarea obiectului, numarul de capete de cerere, samd. Toate aceste criterii si valori se regasesc in OUG 80/2013. Totusi, instanta are rolul de a stabili valoarea taxei de timbru datorata si, totodata, rolul de a comunica obligatia de plata a acesteia, prin citatie sau in ziua infatisarii, sub sanctiunea anularii cererii. Obligatia timbrajului, asupra pretentiilor proprii, intra in sarcina oricaror parti din dosar - fie ca esti reclamant, fie ca esti intervenient si, in cazuri deosebite chiar daca esti parat, sub conditia ca acesta sa fi formulat pretentii la adresa reclamantului (prin cerere reconventionala). 

2. Cum se restituie taxa de timbru platita?

 Există unele situaţii în care, la cererea petiţionarului, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru pot fi restituite (integral, parţial sau proporţional), conform prevederilor OUG 80/2013. In acest sens trebuie formulata o cerere de restituire adresata instantei respective, urmand ca, mai apoi, in baza deciziei de restituire, sa va prezentati la unitatea administrativ-teritoriala unde ati achitat taxa. (CEC, Trezorerie, samd)

ATENTIE! 

Cererea de restituire trebuie sa se faca in termen de 1 an de la data platii.

3. In ce conditii se restituie taxa de timbru?

 Conform art. 45 din OUG 80/2013, aceasta taxa se poate restitui in urmatoarele situatii:

 • când taxa plătită nu era datorată;
• când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
• când acţiunea/cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
• când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedura civila sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât (se restituie doar jumătate din sumă);
• când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată/s-au împăcat (se restituie doar jumătate din sumă);
• când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă (taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei);
• în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii ca nefiind de competenţa instanţelor române;
• când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici (se restituie doar jumătate din sumă);
• în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă (se restituie doar jumătate din sumă);
• în alte cauze expres prevăzute de lege.

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!

Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Noutatile pe care le aduce intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila

 

Bine v-am regasit,

Probabil ati auzit ca de la 15 februarie 2013 a intrat in vigoare noul Cod de procedura civila. Din punctul meu de vedere, normele prevazute de noul Cod produc un puternic impact social, impact care va fi resimtit pozitiv asupra mediului de afaceri, prin cresterea calitatii si eficientei activitatii jurisdictionale si reducerea duratei procesului civil fara a afecta drepturile fundamentale ale partilor implicate. Pentru ca ne afecteaza pe toti, avocati sau clienti, e bine sa stiti, macar pe scurt care sunt schimbarile pe care le aduce acest act normativ.

Asadar, care sunt principalele efecte?

In primul rand, vorbim de o scurtare a duratei procesului civil prin restructurarea procesului civil şi eliminarea unor termene intermediare inutile. Inaintea primului termen de judecata trebuie parcursa o etapa scrisa, etapa care va elimina posibilitatea amanarii judecarii cauzei pentru comunicarea intampinarii şi a raspunsului la intampinare. Partilor li se pune in vedere sa completeze probatoriu pana la primul termen de judecata ( sa indice martorii, sa depuna inscrisurile necesare solutionarii cauzei). Reducerea procesului civil se poate realiza doar cu responsabilizarea partilor in ceea ce priveste drepturile si obligatiile procesuale. Modificarile aduse la procedura de citare, stabilirea unor sanctiuni clare pentru nerespectarea termenelor procedurale vor impune in sarcina tuturor partilor un comportament vigilent si prudent în legatura cu litigiile in care sunt implicate. De asemenea, s-a creat institutia contestatiei privind tergiversarea procesului.

In al doilea rand, reglementarea mai clara a cailor de atac, cu consacrarea apelului ca singura cale de atac ordinara cu caracter devolutiv determina o degrevare pe rolul instantelor, fapt care influenteaza pozitiv atat durata procesului, cat şi calitatea actului de justitie. Masuri precum eliminarea recursului in cauze cu o anumita frecventa in practica, inlocuirea recursului cu apel în anumite cauze si proceduri, precum si stabilirea unui termen maxim pana la care trebuie să aiba loc primul termen de judecata in anumite cazuri, toate acestea au drept efect reducerea duratei procesului intr-un numar semnificativ de cauze si cu impact financiar asupra sistemului judiciar.


In al treilea rand, un alt efect spre care tinde noul Cod de procedură civila este acela al unificarii practicii judiciare. Pentru aceasta au fost aduse modificari in reglementarea recursului în interesul legii, largindu-se categoria de persoane care pot sesiza Inalta Curte de Casatie şi Justitie si instituind reguli care detaliaza procedura de solutionare.

Se poate afirma ca noua reglementare este superioara vechiului Cod de procedură civila prin definirea clara si detaliata a principiilor procesului civil si codificarea unor principii consacrate pana la această data doar în doctrina si in jurisprudenta. Toate acestea contribuie la crearea unui cadru legal procesual civil uniform si mai coerent, cu o logica a structurii mai atent construita.

Nu uitati: un om informat este un om puternic!

Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)