Pensie de întreținere stabilită în funcție de venitul minim din țara de reședință a pârâtului cetățean român fară venituri

Prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Deva, a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, în contradictoriu cu pârâtul.

A fost obligat pârâtul la plata unei pensii lunare de întreţinere în favoarea reclamantei, în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data de 07.11.2014 şi până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar nu mai mult de 26 de ani, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, din certificatul de naştere al reclamantei, a rezultat că aceasta este fiica pârâtului, aflându-se în continuarea studiilor universitare.

Această situaţie de fapt a impus aplicarea dispoziţiilor art 499 alin3 din Codul Civil, potrivit cărora, pe de-o parte, părinţii au obligaţia de a-şi întreţine copiii deveniţi majori, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani, iar pe de altă parte, ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori, ei având obligaţia de a-i creşte, îngrijindu-se de sănătatea şi dezvoltarea lor fizică, de educarea şi pregătirea profesională a acestora.

Prin urmare, cum legea prezumă starea de nevoie în care se află această categorie socială, incapacitatea de muncă fiind considerată că există nu numai atunci când se datorează unor cauze fiziologice, ci şi când provine din cauze de ordin social, precum continuarea studiilor de către elevi şi studenţi, instanţa a apreciat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, obligându-l pe pârât la plata unei pensii de întreţinere în favoarea reclamantului.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere instanţa a avut în vedere, în temeiul art 529 Cod Civil, atât nevoile celui care cere întreţinere, ce reclamă cheltuieli de întreţinere şi formare profesională din ce în ce mai mari, cât şi numărul persoanelor aflate în întreţinerea debitorului obligaţiei de întreţinere şi mijloacele materiale de care acesta dispune.

Instanţa a constatat că reclamantul este singurul descendent al pârâtului pentru care acesta are obligaţia legală de a presta întreţinere.

Referitor la veniturile pârâtului, deşi nu s-a făcut dovada că acesta ar avea un loc de muncă sau că realizează venituri constante în Germania, unde a dovedit că îşi are reşedinţa, în condiţiile în care acesta nu a învederat o stare de boală care să-l pună în incapacitate de a munci, instanţa a considerat că acesta este apt de muncă, motiv pentru care poate fi prezumată realizarea unor venituri, apreciind că altfel nu s-ar explica modul în care acesta îşi asigură propria existenţă în Germania. Noţiunea de mijloace, vizată de textul art 529 alin 1 Cod Civil trebuie interpretată nu numai în sensul de mijloace materiale, dar şi ca aptitudine de a munci a celui obligat la întreţinere, care este izvorul obţinerii mijloacelor materiale.

În acest caz, chiar în lipsa oricăror dovezi cu privire la veniturile şi posibilitatea lor de realizare, instanţa a stabilit cuantumul pensiei de întreţinere la valoarea de 50 lei, astfel cum a solicitat reclamanta, fiind vorba de o contribuţie minimă, raportată la nivelul veniturilor din Germania. Astfel, potrivit adresei Direcţiei Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară, începând cu data de 01.01.2015, salariul minim în Germania pentru anumite categorii profesionale este de 8,5 euro/oră. Accesând pagina de internet menţionată în cuprinsul adresei, s-a constatat că acest salariu minim este cel brut, pentru profesii pentru care nu sunt necesare studii superioare sau de specialitate, salariul brut lunar pentru o săptămână de lucru ajungând la 1.473 euro, ceea ce reprezintă 6.612,88 lei, la cursul euro/leu de la data pronunţării, respectiv 4,4894 lei.

Prin urmare, în acord cu dispoziţiile art 529 alin 2 Cod Civil, care stabilesc că atunci când întreţinerea este datorată de părinte ea se stabileşte până la o pătrime din veniturile realizate dacă întreţinerea este datorată pentru un copil, ceea ce înseamnă o valoare de maxim 368,25 euro/1653,22 lei, prin raportare la venitul minim din Germania, instanţa a apreciat că solicitarea reclamantei de a-i fi plătită o pensie de 500 lei se încadrează în acest plafon stabilit de lege.

Faţă de aceste considerente, instanţa a admis acţiunea astfel cum a fost formulată şi a stabilit în sarcina pârâtului obligaţia de a plăti în favoarea reclamantei o pensie de întreţinere în cuantum de 500 lei lunar, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 07.11.2014 şi până la terminarea studiilor de către reclamant, dar nu mai mult de 26 de ani, sumă ce se va indexa de drept, trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile art 531 alin 2 Cod Civil.

În privinţa cheltuielilor de judecată instanţa a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., întrucât pârâtul a pierdut procesul, astfel că a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat. În speţă nu au putut fi aplicate dispoziţiile art. 454 C. proc. civ. pentru a proceda la exonerarea pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată, aşa cum acesta a solicitat, întrucât, chiar dacă a recunoscut în parte pretenţia reclamantului înaintea primului termen de judecată, acesta se afla de drept în întârziere anterior introducerii cererii de chemare în judecată, în condiţiile art 1523 alin 2  C. civ. întrucât, datorită caracterului preponderent alimentar al obligaţiei, aceasta trebuia executată lunar, în mod constant, căci numai în aceste condiţii se poate discuta de o executare utilă creditorului.

Împotriva hotărârii a declarat apel pârâtul, prin care a solicitat anularea sau schimbarea acesteia, iar în rejudecare, admiterea în parte a acţiunii, în sensul obligării sale la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de ¼ din salariul minim pe economie, respectiv 181 lei şi respingerea solicitării privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că deşi prima instanţă a dispus efectuarea unei anchete sociale în Germania, aceasta nu s-a finalizat până la închiderea dezbaterilor; în plus, deşi s-a stabilit că are reşedinţă în Germania şi că nu realizează venituri, totuşi, pe bază de prezumţii şi nu de documente, instanţa a reţinut că are venituri, obligându-l, pe baza informaţiilor culese de pe internet, la pensie de întreţinere în funcţie de veniturile din Germania. Pensia ar fi trebuit să fie stabilită în funcţie de venitul minim din România, fiind cetăţean român, nu german, iar ţara în care se desfăşoară procesul este România.

A mai învederat că este nelegală şi modalitatea în care instanţa a procedat la administrarea probei cu interogatoriu, refuzând administrarea acesteia în scris, prin înmânarea întrebărilor către apărătorul său, pentru a răspunde în scris.

A susţinut că fiind de acord cu obligarea sa la plata unei pensii de întreţinere, nu se impune obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, cu atât mai mult cu cât unele solicitări ale reclamantei sunt nefondate.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466-482 C. proc. civ.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a hotărârii atacate.

În motivare, a arătat că venitul minim garantat în Germania a fost confirmat de adresa comunicată de Direcţia de Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară din Ministrul Justiţiei, iar faptul că pârâtul nu a beneficiat de prestaţii de subzistenţă de la autorităţile germane se datorează lipsei sale de diligenţă.

A învederat că prima instanţă a analizat pe fond litigiul, neprezentând nicio importanţă faptul că nu s-a mai depus raportul de anchetă socială încuviinţat, în condiţiile în care pârâtul este cel care nu a indicat adresa unde locuieşte în Germania. În plus, nu a dovedit cu acte medicale împiedicarea de a se prezenta la interogatoriu.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel formulate, precum şi sub toate aspectele, conform prevederilor art. 476-478 C. proc. civ, raportat la probele administrate, Tribunalul reţine următoarele:

Niciuna din criticile aduse prin cererea de apel nu este de natură a duce la schimbarea hotărârii pronunţate de prima instanţă, hotărâre legală şi temeinică.

Apelantul-pârât critică modul în care a fost administrată probaţiunea – nefinalizarea anchetei sociale şi încălcarea prevederilor legale privind modul de administrare a interogatoriului pentru o persoană ce îşi are rezidenţa în străinătate – însă, raportat la poziţia exprimată de către pârât, în sensul că locuieşte în Germania, unde nu realizează niciun fel de venit, utilitatea celor două probe încuviinţate nu îşi mai găsea eficienţă în cauză.

În mod întemeiat a reţinut prima instanţă că pârâtul, deşi nu realizează venituri în statul de reşedinţă, este obligat a presta întreţinere fiicei sale aflate în continuarea studiilor şi fiind apt de muncă, trebuie să obţină venituri, în primul rând pentru a-şi asigura propria subzistenţă. În aceste condiţii, s-a avut în vedere venitul minim garantat şi, întrucât debitorul întreţinerii îşi are rezidenţa în Germania, instanţa s-a raportat la nivelul din acest stat.

Contrar celor susţinute de apelantul-pârât, prima instanţă, la stabilirea cuantumului venitului minim garantat pe economie în acest stat european, a avut în vedere adresa nr. 32361/17.04.2015 emisă de Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară şi nu simple informaţii culese de pe internet.

Raportat la situaţia de fapt şi de drept reţinută în mod judicios de prima instanţă, suma de 500 lei, stabilită lunar cu titlu de pensie de întreţinere, respectă interesele creditorului dar şi pe cele ale debitorului întreţinerii, fiind în acord cu limitele impuse de prevederile art 529 alin 2 Cod civil.

Şi capătul accesoriu cererii de chemare în judecată, referitor la cheltuielile de judecată, a fost corect rezolvat de către prima instanţă, în condiţiile în care a reţinut că, deşi pârâtul a recunoscut în parte pretenţiile deduse judecăţii, în materia obligaţiei legale de întreţinere, debitorul este de drept în întârziere, conform prevederilor art 1523 alin 2 lit a Cod civil.

Raportat la considerentele precedente, în temeiul art. 480 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge ca nefondat apelul promovat de către pârât, fiind menţinută ca legală şi temeinică hotărârea pronunţată de prima instanţă.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., apelantul-pârât va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatei-reclamante, reprezentând onorariu de avocat avansat în apel.

(Tribunalul Hunedoara, s. I civ., dec. civ. nr. 1258/04.12.2015)

Miercuri e cu noroc

Primesc multe mesaje de la persoane care se confrunta cu diverse probleme juridice, nu pot raspunde tuturor pentru nu-mi permite timpul, dar urmaresc sa ofer valoare celor cu care interactionez, astfel ca am cautat o solutie.

Nu voi putea multumi pe toata lumea care imi scrie, dar am hotarat sa ajut atat cat pot oferind saptamanal, in fiecare zi de MIERCURI, o consultatie juridica GRATUITA.

Astfel, daca aveti nelamuriri cu privire la o situatie juridica cu care va confruntati, imi puteti lasa mesaj pe mail av_prunianu@yahoo.com  specificand "miercuri e cu noroc" pentru a va avea in vedere atunci cand fac evaluarea saptamanala a cazurilor. Daca nu faceti aceasta specificare, mailul dvs nu va fi inclus in lista.

Voi raspunde doar IN SCRIS UNUI SINGUR mesaj pe saptamana, ales pe baza unor criterii stabilite de mine.

Stiti ca un om informat este un om puternic, nu-i asa?

Clarificari:

Intr-o discutie cu un coleg, acesta imi spunea ca nu ofera consultanta gratuit pentru ca, din experienta sa,  oamenii nu apreciaza ceea ce primesc fara sa plateasca. Acest punct de vedere il imbratiseaza multi colegi.

Mie nu-mi plac generalizarile si le evit cat de mult pot. E posibil ca punctul de vedere al colegilor mei sa fie adevarate raportat la experienta lor profesionala.

Din punctul meu de vedere, oricand am oferit informatii juridice cuiva care avea cu adevarat nevoie nu am simtit lipsa de apreciere, ci dimpotriva. Persoana respectiva a fost sincer recunoscatoare. Ceea ce am oferit  a fost din toata inima, cu toata deschiderea si cunoasterea mea, orientandu-ma spre a ajuta, spre a oferi valoare omului care mi-a cerut ajutorul.

Scriind acest articol, m-am gandit cum au fost relatiile mele profesionale si am realizat ca de-a lungul anilor am lucrat cu oamenii potriviti, cu care am stabilit extraordinare relatii umane si profesionale. Unii clienti ma cauta si dupa ani de zile dupa ce am finalizat colaborarea, doar pentru a ma felicita de sarbatori sau ma suna vara, cand revin in Romania, in concediu. Am o deosebita placere sa ii aud, sa ii revad. Inainte de a fi profesionisti, suntem oameni, iar eu imi tratez clientii, in primul rand, ca de la om la om.

Fireste, am avut si doua exceptii, 2 clienti "altfel", dar de padure fara uscaturi nu am auzit! Iar din acele experiente am avut de invata, deci totul a fost spre binele meu.

Fireste ca nu pot ajuta gratuit pe toata lumea. Pentru ca si ziua mea are tot 24 de ore, pentru ca si eu am de platit facturi, impozite, carti, cursuri de pregatire profesionala pentru a putea fi mereu informata.

Dar pot alege din cand in cand, sa ajut neconditionat. O fac si in viata privata, donand diverse lucruri, bani sau implicandu-ma in proiecte umanitare, dar o fac si ca avocat. Sunt situatii in care simt intuitiv ca pot contribui si atunci nu stau pe ganduri. Insa STABILESC cat pot dedica rezolvarii acelei situatii speciale, astfel incat sa nu discriminez oamenii care imi apreciaza munca si ma platesc pentru ea.

Invit, asadar, la putina constientizare, la educatie, la respect pentru munca fiecarui profesionist, indiferent ca vorbim de avocati, medici, instalatori, frizeri, etc.
Iar cand primiti ceva gratuit, fiti recunoscatori! Uneori, un simplu "multumesc" e de ajuns.

Divort intre persoane cu nationalitati diferite

Stabilirea statului competent sa judece divortul persoanelor cu nationalitati diferite reprezinta cea mai delicata problema in astfel de situatii.
Legislatia europeana contine prevederi conform carora sotii pot opta intre mai multe state. Insa, odata depusa cererea de divort intr-o tara, legislatia acesteia va fi aplicabila pentru toate problemele de ordin familial ale sotilor, inclusiv in ceea ce priveste incredintarea copiilor, pensia de intretinere, etc.

De aceea, alegerea statului unde se va realizea divortul trebuie facuta cu multa atentie, inca de la inceput.

In Romania, de exemplu, pot divorta atat cuplurile in care cel putin un sot este roman, cat si majoritatea cuplurilor de straini care locuiesc aici.

Pentru realizarea corecta si in timp cat mai scurt a procedurilor obligatorii pentru obtinerea divortului, Cabinetul noastru de avocat isi sfatuieste clientii in functie de interesele si necesitatile acestora.

CONTACT: E-mail: av_prunianu@yahoo.com Telefon 0727.799.199

Make Google view image button visible again: https://goo.gl/DYGbub

Ne puteti contacta de luni pana vineri, intre orele 9-18 la:

•  telefon 0727.799.199 sau
• e-mail av_prunianu@yahoo.com.

CONTACT: E-mail: av_prunianu@yahoo.com Telefon 0727.799.199

Make Google view image button visible again: https://goo.gl/DYGbub

Vacanta judecatoreasca

Cat timp dureaza vacanta judecatoreasca?

Vacanta judecatoreasca dureaza doua luni pentru toate instantele judecatoresti si a fost stabilita in baza Legii nr. 92 din 4 august 1992. Astfel, perioada 1 iulie – 31 august a fiecarui an calendaristic este perioada in care se efectueaza concediile de odihna prevazute legal pentru personalul instantelor, timp in care puteti demara procedura premergatoare actiunii in instanta.

Ce cauze se judeca in perioada vacantei judecatoresti?
În perioada amintită vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţă şi cu celeritate. Potrivit legii, în perioada vacanţei judecătoreşti, activitatea de judecată a instanţelor va continua: în materie penală, pentru cauzele cu arestaţi; în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţă.
Preşedintele instanţei şi, la instanţele unde sunt secţii, împreună cu preşedinţii acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti. Pentru judecătorii, tribunale şi curţi de apel, modul de desemnare a judecătorilor în complete precum şi de asigurare a conducerii instanţelor şi a secţiilor acestora pe timpul vacanţei judecătoreşti se stabileşte prin regulament, aprobat de ministrul justiţiei.

In functie de tipul cauzei dvs, e important sa hotarati daca doriti sa va reprezentati singur interesele in fata instantei de judecata sau daca doriti sa fiti asistat/reprezentat de avocat. Daca alegeti prima varianta,  va veti ocupa de redactarea actiunii, de depunerea acesteia la instanta competenta, de plata taxei de timbru, de pregatirea si adminsitrarea probatoriului si a concluziilor finale. Daca alegeti sa fiti asistat/reprezentat, avocatul ales va face toata munca pentru dvs.

Va sfatuiesc sa profitati de acest interval de timp si sa depuneti actiunile dvs la instantele competente. Castigati astfel timp si veti primi termene mai repede decat daca ati astepta sa depuneti actele pana la data de 1 septembrie, cand se reia programul normal al instantelor.

Avocatii sunt in concediu pe perioada vacantei judecatoresti?

Intrucat activeaza intr-o profesie liberala, avocatii au liberatea de a-si face programul cum gasesc de cuviinta. Cel mai probabil, un avocat nu va sta doua luni in concediu, iar in situatia in care unul nu este disponibil, se poate alege un altul, tabloul avocatilor avand in componenta sa suficient de multi avocati.

Am postat deja data la care cabinetul nostru intra in vacanta! Deocamdata, activitatea se desfasoara conform programului zilnic afisat pe pagina site-ului.

Concediu de odihna

Bun gasit,
In perioada 20 august - 2 septembrie 2018 cabinetul de avocat va fi inchis.

Data pana la care puteti face programari pentru consultatii juridice, la cabinet sau online, este 15 august 2018. Ultima zi de activitate va fi pe 17 august, iar activitatea se va relua incepand cu data de 3 septembrie a.c.

Chiar daca nu voi fi in activitate in perioada mai sus mentionata, puteti trimite mesajele dvs la e-mail av_prunianu@yahoo.com. Va voi raspunde cu prioritate incepand cu data de 3 septembrie.

Va multumesc pentru intelegere.

Avocat Petronela Prunianu

Despre modificarea cererii de chemare in judecata

Postarea de astazi vine ca urmare a unui mesaj care mi-a fost trimis de un cititor al blogului si care dorea sa afle in ce conditii poate sa-si modifice cererea de chemare in judecata. Raspunsul este atat pentru el, cat si pentru alti cititori ai blogului care pot avea nevoie de aceasta informatie.

Modificarea cererii de chemare în judecată reprezintă posibilitatea recunoscută prin lege reclamantului, în cadrul unui proces civil si exprima prerogativa acestuia de a opera schimbări cu privire la părțile, obiectul sau cauza cererii sale. Aceasta este reglementată în cadrul art. 204 NCPC, astfel:

(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1.se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2.reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3.se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4.se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.

(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor. 

 De remarcat este faptul că, inclusiv trecerea primului termen de judecată, dacă toate părţile sunt de acord, reclamantul poate modifica cererea de chemare in judecata pe care a formulat-o.

Potrivit art. 30 alin. 5 NCPC, constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare. Astfel, dispozițiile art. 204 NCPC sunt incidente atât în cazul cererii de chemare în judecată, ci și în cazul altor cereri incidentale, care împărtășesc natura juridică a cererii de chemare în judecată, și, pe cale de consecință, că vor fi aplicabile și în cazul unor astfel de cereri.

În primul rând, art. 204 include în sfera modificărilor ce pot fi operate de către reclamant, prin cererea modificatoare, și propunerea de probe noi. Cu privire la acest aspect, reclamantul va trebui să se limiteze doar la a propune dovezi numai cu privire la modificarea adusă cererii inițiale.

Reclamantul trebuie să fie diligent și să solicite prin acțiunea introductivă adminstrarea tuturor dovezilor de care dorește să se folosească, întrucât, prin cererea modificatoare nu va putea solicita probe, în plus, decât strict în legatură cu modificarea operată.

Procedura după care va opera instituția modificării presupune faptul că, atunci când cererea este modificată înainte de primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, adică în perioada în care are loc procedura de verificare și regularizare a cererii, aceasta va fi comunicată pârâtului, care va fi obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat de instanță.

Textul consacră momentul cel mai înaintat, până la care reclamantul poate opera această modificare, și anume primul termen la care acesta este legal citat, depășirea acestui termen fiind sancționată cu decăderea, cu excepția cazurilor în care celelalte părți consimt la modificare în mod expres și a celorlalte cazuri prevăzute expres și limitativ de lege. Momentul primului termen la care reclamantul este legal citat trebuie legat de o singură condiție: aceea ca reclamantul să fi fost, în mod efectiv și cu respectarea normelor legale incidente în materie, citat pentru primul termen. Citarea, legală sau nu, a pârâtului nu prezintă interes. Reclamantul nu s-ar putea prevala de o eventuală eroare, cu privire la citarea pârâtului, decât în situația în care aceasta s-ar fi produs și cu privire la el însuși.

În vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, dar și al dreptului părților de a avea acces neîngrădit la acest principiu, legiuiutorul a limitat posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată la a putea fi efectuată doar în fața primei instanțe. Astfel, art. 478 alin. 3 NCPC prevede că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. La rândul său, art. 494 NCPC arată că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care sunt cuprinse în prezenta secțiune.

Articolul 204 alin. 2 NCPC prevede patru cazuri în care cererea de chemare în judecată nu se socoteşte modificată şi nu se va da un nou termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute de reclamant în faţa instanţei, şi anume: situația în care reclamantul corectează eventualele erori materiale din cuprinsul cererii, cum ar fi redactarea greșită a străzii pe care se află situat un imobil, aceea în care reclamantul micșorează sau mărește cuantumul pretențiilor (aici trebuie avut în vedere faptul că reclamantul poate să modifice cuantumul pretențiilor rezultate din aceeași situație juridică), se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului, se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. Cererea prin care se efectuează aceste modificări poartă și denumirea de cerere precizatoare.

Alineatul 3 al art. 204 prezintă situația în care cererea poate fi modificată după primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, chiar și cu privire la alte motive, decât cele prevăzute la alineatul 2, cu condiția ca, pentru acest fapt, să existe acordul expres al tuturor părților.

Cu privire la aceste prevederi, pot fi trase mai multe concluzii:

Prima dintre ele este aceea că acordul în vederea modificării, altfel tardive, a cererii de chemare în judecată, trebuie să fie expres. Acesta poate fi exprimat, fie verbal, în fața instanței de judecată, fie prin înscris. Împrejurarea că, din atitudinea pârâtului ar putea fi dedusă o lipsă de opoziție vis-a-vis de modificarea cererii, nu este de natură a produce efecte juridice, decât în sensul respingerii cererii de modificare.

Mai mult decât atât, dacă părțile nu sunt prezente la termenul la care reclamantul depune cererea modificatoare, instanța va dispune amânarea cauzei și comunicarea cererii modificate, punându-li-se în vedere să-și exprime poziția cu privire la modificare. Dacă aceștia nu se vor exprima, sau dacă vor da aviz negativ modificării cererii, instanța o va respinge ca tardivă.

A doua concluzie care poate fi trasă cu privire la modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen la care reclamantul este legal citat, cu acordul părților este aceea că textul nu face referire doar la pârât, ci și la persoanele care au intervenit în proces.

Dacă în cadrul procesului, există și intervenienți, pentrua opera în mod valid modificarea cererii de chemare în judecată este necesar să existe şi acordul expres al intervenienţilor, legea solicitând acordul expres al tuturor părţilor, iar nu numai pe cel al pârâtului.

O ultimă problemă care apare este momentul cel mai înaintat, în fața primei instanțe, până la care reclamantul poate să-și modifice cererea de chemare în judecată, având acordul expres al tuturor părților – momentul finalizării cercetării procesului sau modificarea ar putea fi efectuată și după deschiderea dezbaterilor în fond? Legat de acest aspect, prin interpretarea dispozițiilor art. 392 NCPC, dacă părțile declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei […], se poate concluziona faptul că modificarea poate avea loc numai până la finalizarea cercetării procesului. Dacă reclamantul ar dori să procedeze la modificarea cererii sale, chiar și având acordul tuturor celorlalte părți, cel mai îndepărtat punct, din punct de vedere cronologic, când poate face acest lucru, este acela în care instanța intreabă părțile dacă mai au alte cereri de forumulat, în vederea deschiderii dezbaterilor în fond.

In rejudecare este posibila modificarea actiunii atunci cand casarea hotararii se dispune pentru o neregularitate de procedura comisa anterior primului termen de judecata la care reclamantul a fost legal citat. Aceasta intrucat, ca urmare a casarii, judecata se reia de la momentul savarsirii neregularitatii constatate de instanta de recurs, astfel ca in rejudecare, pana la primul termen de judecata in care reclamantul a fost legal citat, actiunea reclamantului poate fi modificata. [G.C. Frentiu, D.L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Editura Hamangiu 2013, p. 417]

Divortul romanilor din strainatate

Durata si costurile unui litigiu variaza mult de la o tara la alta, Romania bucurandu-se, in continuare, de un regim si o procedura relativ rapida si necostisitoare.
Cu toate acestea, majoritatea oamenilor cred ca divortul se poate realiza doar in tara in care locuiesc sau doar acolo unde s-au casatorit. Insa, nu este asa. Legislatia europeana contine prevederi si criterii conform carora sotii pot opta pentru tara in care doresc sa divorteze ceea ce, in multe cazuri, poate insemna diferenta dintre un proces scurt si unul indelungat.

In cazul romanilor care locuiesc in strainatate, cea mai simpla si ieftina varianta ramane realizarea divortului in Romania.

Cabinetul nostru va poate ajuta cu intreaga procedura, existand si solutii astfel incat sotii sa nu fie nevoiti sa vina in tara. In acele cazuri in care prezenta a cel putin unuia din soti este obligatorie in fata instantei de judecata,cabinetul nostru va pregati din timp toata documentatia si va realiza toti pasii procedurali necesari, astfel incat vizita clientilor nostri sa fie cat mai scurta.

Contact:
email: av_prunianu@yahoo.com
telefon: 0727.799.199, de luni pana vineri intre orele 9-18.