Postarea de astazi vine ca urmare a unui mesaj care mi-a fost trimis de un cititor al blogului si care dorea sa afle in ce conditii poate sa-si modifice cererea de chemare in judecata. Raspunsul este atat pentru el, cat si pentru alti cititori ai blogului care pot avea nevoie de aceasta informatie.
Modificarea cererii de chemare în judecată reprezintă posibilitatea recunoscută prin lege reclamantului, în cadrul unui proces civil si exprima prerogativa acestuia de a opera schimbări cu privire la părțile, obiectul sau cauza cererii sale. Aceasta este reglementată în cadrul art. 204 NCPC, astfel:
(1) Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta cand:
1.se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2.reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
3.se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit in cursul procesului;
4.se inlocuieste o cerere in constatare printr-o cerere in realizarea dreptului sau invers, atunci cand cererea in constatare este admisibila.
(3) Modificarea cererii de chemare in judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor partilor.
De remarcat este faptul că, inclusiv trecerea primului termen de judecată, dacă toate părţile sunt de acord, reclamantul poate modifica cererea de chemare in judecata pe care a formulat-o.
Potrivit art. 30 alin. 5 NCPC, constituie cerere adiţională acea cerere prin care o parte modifică pretenţiile sale anterioare. Astfel, dispozițiile art. 204 NCPC sunt incidente atât în cazul cererii de chemare în judecată, ci și în cazul altor cereri incidentale, care împărtășesc natura juridică a cererii de chemare în judecată, și, pe cale de consecință, că vor fi aplicabile și în cazul unor astfel de cereri.
În primul rând, art. 204 include în sfera modificărilor ce pot fi operate de către reclamant, prin cererea modificatoare, și propunerea de probe noi. Cu privire la acest aspect, reclamantul va trebui să se limiteze doar la a propune dovezi numai cu privire la modificarea adusă cererii inițiale.
Reclamantul trebuie să fie diligent și să solicite prin acțiunea introductivă adminstrarea tuturor dovezilor de care dorește să se folosească, întrucât, prin cererea modificatoare nu va putea solicita probe, în plus, decât strict în legatură cu modificarea operată.
Procedura după care va opera instituția modificării presupune faptul că, atunci când cererea este modificată înainte de primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, adică în perioada în care are loc procedura de verificare și regularizare a cererii, aceasta va fi comunicată pârâtului, care va fi obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat de instanță.
Textul consacră momentul cel mai înaintat, până la care reclamantul poate opera această modificare, și anume primul termen la care acesta este legal citat, depășirea acestui termen fiind sancționată cu decăderea, cu excepția cazurilor în care celelalte părți consimt la modificare în mod expres și a celorlalte cazuri prevăzute expres și limitativ de lege. Momentul primului termen la care reclamantul este legal citat trebuie legat de o singură condiție: aceea ca reclamantul să fi fost, în mod efectiv și cu respectarea normelor legale incidente în materie, citat pentru primul termen. Citarea, legală sau nu, a pârâtului nu prezintă interes. Reclamantul nu s-ar putea prevala de o eventuală eroare, cu privire la citarea pârâtului, decât în situația în care aceasta s-ar fi produs și cu privire la el însuși.
În vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție, dar și al dreptului părților de a avea acces neîngrădit la acest principiu, legiuiutorul a limitat posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată la a putea fi efectuată doar în fața primei instanțe. Astfel, art. 478 alin. 3 NCPC prevede că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza și obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot formula pretenții noi. La rândul său, art. 494 NCPC arată că, dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță și în apel se aplică și în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor care sunt cuprinse în prezenta secțiune.
Articolul 204 alin. 2 NCPC prevede patru cazuri în care cererea de chemare în judecată nu se socoteşte modificată şi nu se va da un nou termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale făcute de reclamant în faţa instanţei, şi anume: situația în care reclamantul corectează eventualele erori materiale din cuprinsul cererii, cum ar fi redactarea greșită a străzii pe care se află situat un imobil, aceea în care reclamantul micșorează sau mărește cuantumul pretențiilor (aici trebuie avut în vedere faptul că reclamantul poate să modifice cuantumul pretențiilor rezultate din aceeași situație juridică), se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului, se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. Cererea prin care se efectuează aceste modificări poartă și denumirea de cerere precizatoare.
Alineatul 3 al art. 204 prezintă situația în care cererea poate fi modificată după primul termen de judecată la care reclamantul este legal citat, chiar și cu privire la alte motive, decât cele prevăzute la alineatul 2, cu condiția ca, pentru acest fapt, să existe acordul expres al tuturor părților.
Cu privire la aceste prevederi, pot fi trase mai multe concluzii:
Prima dintre ele este aceea că acordul în vederea modificării, altfel tardive, a cererii de chemare în judecată, trebuie să fie expres. Acesta poate fi exprimat, fie verbal, în fața instanței de judecată, fie prin înscris. Împrejurarea că, din atitudinea pârâtului ar putea fi dedusă o lipsă de opoziție vis-a-vis de modificarea cererii, nu este de natură a produce efecte juridice, decât în sensul respingerii cererii de modificare.
Mai mult decât atât, dacă părțile nu sunt prezente la termenul la care reclamantul depune cererea modificatoare, instanța va dispune amânarea cauzei și comunicarea cererii modificate, punându-li-se în vedere să-și exprime poziția cu privire la modificare. Dacă aceștia nu se vor exprima, sau dacă vor da aviz negativ modificării cererii, instanța o va respinge ca tardivă.
A doua concluzie care poate fi trasă cu privire la modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen la care reclamantul este legal citat, cu acordul părților este aceea că textul nu face referire doar la pârât, ci și la persoanele care au intervenit în proces.
Dacă în cadrul procesului, există și intervenienți, pentrua opera în mod valid modificarea cererii de chemare în judecată este necesar să existe şi acordul expres al intervenienţilor, legea solicitând acordul expres al tuturor părţilor, iar nu numai pe cel al pârâtului.
O ultimă problemă care apare este momentul cel mai înaintat, în fața primei instanțe, până la care reclamantul poate să-și modifice cererea de chemare în judecată, având acordul expres al tuturor părților – momentul finalizării cercetării procesului sau modificarea ar putea fi efectuată și după deschiderea dezbaterilor în fond? Legat de acest aspect, prin interpretarea dispozițiilor art. 392 NCPC, dacă părțile declară că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei […], se poate concluziona faptul că modificarea poate avea loc numai până la finalizarea cercetării procesului. Dacă reclamantul ar dori să procedeze la modificarea cererii sale, chiar și având acordul tuturor celorlalte părți, cel mai îndepărtat punct, din punct de vedere cronologic, când poate face acest lucru, este acela în care instanța intreabă părțile dacă mai au alte cereri de forumulat, în vederea deschiderii dezbaterilor în fond.
In rejudecare este posibila modificarea actiunii atunci cand casarea hotararii se dispune pentru o neregularitate de procedura comisa anterior primului termen de judecata la care reclamantul a fost legal citat. Aceasta intrucat, ca urmare a casarii, judecata se reia de la momentul savarsirii neregularitatii constatate de instanta de recurs, astfel ca in rejudecare, pana la primul termen de judecata in care reclamantul a fost legal citat, actiunea reclamantului poate fi modificata. [G.C. Frentiu, D.L. Baldean, Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Editura Hamangiu 2013, p. 417]
