Paste fericit!

Pentru ca in mai putin de 8 ore vom fi din nou uniti, chiar daca pentru cateva clipe, de lumina Sfintei Invieri, lumina care aduce fiecaruia reculegere, bucurie, distracţie, indiferenţă, împăcare, iertare.... Fiecăruia dintre noi, speranta pusa in lumina Sfintei Invieri ii trimite alte soapte...

Ar fi minunat sa simţim cu toţii, indiferent de modul personal in care alegem sa traim acest moment ca ceva magic se poate intampla!
Ce anume? Nu stiu!

Dar aşa cum fitilele lumanarilor se vor aprinde, intr-o comunitate de ceară arzanda, aşa ni se pot aprinde şi noua inimile, strabatandu-ne pe toţi adevarul, viata, binele şi frumosul!
Imi doresc ca lumina Sfintei Invieri sa va aduca lumina sanatatii, extazul fericirii si caldura prosperitatii!

Paste fericit tuturor romanilor, oriunde v-ati afla!

Cum sa convingi judecatorul

Randurile de mai jos reprezinta un fragment dintr-o lucrare in curs de aparitie sub semnatura colegului avocat Neacusu Adrian Toni la editura Wolters Kluwer.

Mi s-a parut un material util pentru colegii avocati si, in subsidiar, pentru justitiabilii care isi rezolva singuri problemele in justitie, asa ca il impartasesc cu voi:

"Convinge judecatorul. Stilul documentelor juridice. Problema tonului.

Importanta tonului in documentele juridice este in general trecuta cu vederea. Avocatii scriu potrivit starii de spirit pe care o au la momentul redactarii si se gandesc mai degraba la ei decat la publicul cererii. Se lasa condusi de contextul personal si prea putin de cel exterior.

Tonalitatea potrivita se gaseste vizualizand permanent scopul documentului. 

Acesta este acela de a convinge cerebral si eventual emotional, dar mult mai putin, judecatorul. Odata stabilita aceasta tonalitate, ea trebuie pastrata permanent constanta. Nu poti in cuprinsul aceleiasi cereri sa ai pasaje in care te adresezi judecatorului iar altele in care scrii pentru clientul tau, pentru tine sau pentru a da satisfactie cine stie carei rafuieli stiintifice. Daca ai stabilit care e tonul cel mai potrivit pentru a transmite un mesaj asertiv judecatorului, mentine directia neschimbata pana la sfarsit.

In documentele juridice adresate instantei in general este o buna idee sa adopti un ton masurat si rational. Mesajul subliminal pe care ar trebui sa-l transmiti ar fi ceva de felul "am o problema juridica interesanta, va rog sa o rezolvati". Judecatorul este cel care are deja sau va gasi solutia. Chiar daca judecatorul are inca rezerve cu privire la sustinerile tale, ele vor putea fi indepartate printr-un dialog pe care il declansezi in cadrul procesului. Rolul tau este sa-l insotesti pe acest drum, sa-i oferi ajutor pentru destelenirea juridica a situatiei, sa anticipezi obiectiunile, sa raspunzi acestora si sa-i satisfaci toate asteptarile.

Nu scrie ca si cand ai sti exact care este solutia juridica si aceea ar fi cu siguranta doar una, cea sustinuta de tine. 

Afisarea ostentativa a unei sigurante prea mare pe pozitia ta juridica te conduce usor in zona arogantei, pe care judecatorii in general n-o inghit. Desigur, nu poti fi nici exagerat dubitativ sau de-a dreptul confuz, ca si cand nu ai avea nici o parere sau solutie juridica si sa lasi totul la aprecierea judecatorului. Neincrancenat da, dar nu umil. Ai o solutie juridica pe care i-o propui judecatorului si esti gata sa lucrezi impreuna cu instanta pentru a o definitiva sau imbunatati, dupa caz. Dupa lectura oricarei cereri judecatorul trebuie sa ramana cu ceva cert si nicidecum sa se incarce cu intrebarile tale.

Un ton prea strident va face cititorul sa se simta agresat. 

Acest lucru nu numai ca nu-ti va aduce avantaje dar va si distrage atentia de la calitatea reala a argumentelor tale. Judecatorul nu are de ce sa se incarce cu emotia negativa transmisa de un text prea violent si cel mai probabil il va respinge mental cu totul. Nici un ton prea emotional nu este de acceptat. Judecatorul trebuie sa rezolve situatia din fata sa prin apelul rece la textele de lege, iar abordarea subiectiva si umana nu-i ofera nici un fel de ajutor in acest sens. Avocatul trebuie sa asiste judecatorul in identificarea interpretarii legale adecvate situatiei, iar acest lucru nu se poate face decat profesional, tehnic si aplecat.

Mai ales in cererile privind caile de atac nu te ratoi la judecatorii din prima instanta. Indiferent ce eroare flagranta critici, nu uita ca judecatorii sunt colegi intre ei si un sentiment de solidaritate este firesc. Judecatorii accepta ca fiind firesti greselile de judecata, intreaga filozofie a cailor de atac si a organizarii ierarhice a instantelor intemeindu-se pe asta. Critica argumentele, niciodata persoanele.

Tonul unei cereri este cel care poate determina decizia judecatorilor de a continua sau nu studiul ei aprofundat. In cazul in care tonul este gresit, majoritatea judecatorilor o vor intrerupe sau o vor expedia rapid. Ori nu poti convinge un judecator caruia nu-i castigi si nu-i mentii vie atentia."

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!




Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)

Noul Cod Civil. Regimuri matrimoniale.

Atat cei deja casatoriti, cat si cei care planuiesc o casatorie au la dispozitie mai multe variante de alegere a viitorului financiar, comun sau separat.

Odata cu intrarea în vi­goare a noului Cod Civil, sotii sau viitorii soti au la dispoziţie 3 va­rian­te de regim matrimonial: co­mu­nitatea legala, separatia de bu­nuri sau comunitatea convenţio­nala.

Noul cod civil are o viziune complet diferită faţă de cel ante­rior în ceea ce priveşte regimul bu­­nurilor dobândite de soţi în tim­­­pul căsătoriei. Acest regim se alege de către soţi, însă nu rămâne bătut în cuie, ci se poate schimba oricând şi ori de câte ori sotii doresc.
Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii le­gale (care era şi până acum) se face prin încheierea unei convenţii ma­trimoniale în faţa notarului. A­ceas­tă convenţie se poate în­cheia a­tât îna­inte, cât şi în timpul căsătoriei.

Aspecte generale (art. 312 – 338)

Intre soti regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei. Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate – inscrierea in Registrul National Notarial al Regimurilor Matrimoniale (Ordinul ministrului justitiei nr. 1786/2011, M.Of. 666/19.09.2011). Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati,  in raport cu tertii de buna credinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.
Alegerea regimului separatiei de bunuri sau a regimului comunitatii conventionale se face prin conventie matrimoniala.
Conventia matrimoniala se va incheia prin act autentic notarial, cu consimtamantul sotilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat (art. 330).
Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei.
Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.
In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii.
Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial, ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor legale.
In cazul regimului comunitatii legale si regimului comunitatii conventionale instanta, la cererea unuia din soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.
In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta.

Regimul comunitatii legale (art. 339 – 359)

Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor;
Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata, daca partile convin astfel. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt comune.
Cu privire la apartenta unui bun la comunitate, oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege.
Schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor.
Fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.
Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti; insa oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, unor formalitati de publicitate.
Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii.
Sub sanctiunea nulitatii relative, niciunul dintre soţi nu poate singur, fara consimtamntul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, după caz, de acţiuni.
Daca totusi un bun comun este adus ca aport intr-o societate, calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune; calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens – in acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca prin conventie sotii nu au stipulat alte cote-parti.
In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii.
La incetarea comunitatii (desfacerea sau incetarea casatoriei) aceasta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial.
Cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. in acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire.
Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia.
In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor.
In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere.
Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.
Orice conventie contrara dispozitiilor legale este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.

Regimul separatiei de bunuri (art. 360 – 365)

In cadrul acestui regim fiecare din soti este proprietarul exclusiv al bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste dupa aceasta data.
In cazul  adoptarii acestui regim, notarul public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii; in lipsa acestui inventar se prezuma, pana la proba contrara, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.
Daca sotii dobandesc impreuna bunuri, acestia vor fi coproprietari pe cote-parti si cu proprietari in devalmasie cum se intampla in cazul comunitatii legale de bunuri.
Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot; ei vor raspunde solidar numai pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.
Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare din soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare; in lipsa acestor clauze creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura.
La incetarea regimului separatiei de bunuri, oricare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt.


Regimul comunitatii conventionale (art. 366 – 368)

Regimul comunitatii conventionale se poate aplica atunci cand, prin conventie matrimoniala, se deroga de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale.
In aceasta varianta de regim matrimonial, prin conventie, sotii pot sa deroge de la regimul comunitatii legale sub anumite aspecte limitativ prevazute la art. 367 C.civ si anume: sotii pot include in comunitate anumite bunuri sau datorii, pot exclude din comunitate anumite bunuri sau datorii comune, pot stabili necesitatea consimtamantului expres al ambilor soti la incheierea anumitor acte de administrare, pot include clauza de preciput sau pot prevedea modalitati de lichidare a comunitatii conventionale.
Daca prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, acest regim juridic ales de soti se completeaza cu dispozitiile privind regimul comunitatii legale.

 

 Modificarea regimului matrimonial  

Sotii pot sa inlocuiasca re­gi­mul ma­trimonial existent cu un alt re­gim matrimonial ori sa il modifice. De ase­menea, atunci cand celalalt sot inche­ie acte ca­re pun in pericol interesele pa­trimoniale ale familiei, modificarea regimului poate avea loc pe cale judiciara.
Modificarea convenţionala poa­te avea loc dupa cel puţin un an de la in­cheierea casato­ri­ei. Schim­barea regimului ma­trimonial nu poate fi o portita pentru a scapa de creditori. Da­ca exista creditori prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea re­gi­mului matrimonial, acestia pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formali­tatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cu­nostinta mai inainte de aceste im­prejurari pe alta cale.
Separatia de bunuri poate fi pronuntata de instanta la cere­rea unuia dintre soti, atunci cand celalalt sot in­cheie acte ca­re pun in pericol in­te­re­sele pa­trimoniale ale familiei. Sepa­ratia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa ince­te­ze, iar so­ti­lor li se a­plica regi­mul separatiei de bunuri. Cre­ditorii sotilor nu pot cere sepa­ra­tia de bunuri, dar pot interveni în cauza.

      

Cugetati la cele de mai sus si alegeti intelept!




Daca v-a placut aceasta postare, dati clic pe butonul "imi place". Sau "distribuie" ca sa afle si prietenii dvs aceste informatii. S-ar putea sa le fie de folos si sa va multumeasca. :)